Un document al Ministerului Finanţelor, care evidenţiază situaţia datoriilor înregistrate de administraţiile locale arată că opt judeţe şi patru municipii reşedinţă de judeţ sunt atât de puternic îndatorate, încât nu mai au nici dreptul, potrivit legii, să se împrumute sau să garanteze împrumuturi pentru că au depăşit limita de 30% a gradului de îndatorare (plăţi de făcut în raport cu bugetul disponibil). Printre administraţiile supraîndatorate se numără municipiile Constanţa şi Piatra Neamţ  şi judeţele Vrancea, Teleorman şi Caraş-Severin. Analiza arată că foarte aproape de limita de îndatorare se regăsesc judeţele Tulcea, Ialomiţa şi Argeş, dar şi municipiile Reşiţa, Bacău, Slobozia şi Giurgiu, care au o capacitate limitată de a atrage credite. Argeşul, potrivit analizei respective, are un grad de îndatorare de 29,6% în timp ce Piteştiul, mai prevăzător, are doar 5,7%, deci o marjă disponibilă de peste 24%. De subliniat la acest capitol este că primarul Tudor Pendiuc face parte, de ani de zile, din comisia de avizare a împrumuturilor, de aceea ştie foarte bine riscurile la care s-ar expune, preferând să nu apeleze la astfel de practici decât în ultimă instanţă. Potrivit legislaţiei, autorităţile administraţiei publice locale pot contracta sau garanta împrumuturi numai cu avizul comisiei de autorizare a împrumuturilor locale. Aviz care, în cazurile amintite mai sus, inclusiv pentru Argeş, nu poate fi decât negativ.
Analizele asupra datoriei publice din ultimii ani au arătat că, în timp ce la nivel naţional România îşi reduce deficitul bugetar, la nivel local lucrurile evoluează exact pe dos, adică deficitele administraţiilor judeţene, municipale, orăşeneşti şi, în multe cazuri, chiar comunale, cresc vertiginos. Astfel că, pentru a preveni supraîndatorarea locală, Guvernul a impus un barem de 30%, iar cu ocazia întocmirii documentului citat s-a „descoperit“ că există administraţii care au depăşit demult această barieră.

Comments

comments

DISTRIBUIȚI