Argeşul, raiul retrocedărilor de milioane de euro

2,827 views

Argeşul, raiul retrocedărilor de milioane.. de euro. Nu este doar o figură de stil, ci o realitate, întărită şi de raporturile Curţii de Conturi a României, care situează judeţul nostru în topul retrocedărilor cel puţin dubioase desfăşurate între anii 2009 şi 2011. Cireaşa de pe tort o reprezintă recent mediatizatul caz în care Vali Vişoiu, împreună cu mai multe persoane, printre care şi Radu Pricop, iubitul fiicei mai mari a preşedintelui Băsescu, au reuşit să obţină o despăgubire în valoare de 10 milioane de euro pentru o parte din averea familiei Brătianu. Suma a fost obţinută cu ajutorul evaluatorilor de la firma „Romcontrol”, controlată de soţul pedelistei Andreea Vass – Paul, după ce drepturile litigioase au fost cumpărate cu numai 1 milion de euro. Potrivit celor mai recente dezvăluiri, întreg dosarul de retrocedare a fost rezolvat la ANRP în numai două luni, în timp ce cazuri similare nu au fost rezolvate de Autoritate nici acum, deşi dosarele zac acolo de mai bine de 10 ani. Cum însă Comisia care ar fi trebuit să dea undă verde despăgubirii nu s-a putut întruni timp de 2 luni, din lipsă de cvorum, cei interesaţi de averea Brătienilor au apelat la justiţie şi au obţinut de la Curtea de Apel Piteşti, în doar două şedinţe de judecată, o decizie ce obliga ANRP-ul să le acorde despăgubirile la valoarea de 10 milioane de euro. Recursul ANRP nu a fost admis la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, drept urmare decizia Curţii de Apel Piteşti a rămas definitivă. Astfel, Valentin Vişoiu şi Radu Pricop, împreună cu asociaţii, vor primi de la stat cele 10 milioane de euro în tranşe de câte două milioane, timp de 5 ani.

Camera de Comerţ, dosar controversat de 3,2 milioane de euro
    
Un alt caz controversat în domeniul retrocedărilor a fost cel al Camerei de Comerţ Argeş care a renunţat, în 2008, la drepturile litigioase asupra unui teren de 1.412 metri pătraţi, pentru ca doar o zi mai târziu, cumpărătorii să obţină de la ANRP titlu de despăgubire la o valoare de 10 ori mai mare. Pe 13 octombrie 2008, CCI Argeş, prin semnătura directorului executiv Ion Căpăţână, vindea drepturile litigioase contra sumei de 1,2 milioane lei, iar pe 14 octombrie 2008, Irina Nisiparu obţinea despăgubiri în valoare de 11,9 milioane lei (aproape 3,2 milioane euro). Legat de această tranzacţie, Ion Căpăţână a susţinut tot timpul că a făcut o afacere excelentă pentru instituţia sa, pentru că altfel ar fi stat ani la rând să obţină despăgubiri de la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.
Într-o declaraţie ulterioară, Căpăţână a afirmat că singur nu ar fi putut obţine respectiva sumă, de 3,2 milioane euro, afirmaţie din care se subînţelege că rezolvarea dosarului în cauză şi acordarea despăgubirilor s-au făcut de fapt, la ANRP, de cumpărătorii drepturilor, cu acoperirea deţinătorilor legali, respectiv CCI. Şi, evident, cu ştiinţa acestora.
 
Teren şi clădire în Piteşti, supraevaluate de 5 ori  

Curtea de Conturi a României a mai sesizat săptămâna trecută organele de urmărire penală, existând suspiciuni că zeci de persoane au fost despăgubite ilegal, cu largul concurs al unor funcţionari publici de la ANRP. În cauză, şi un alt dosar din Argeş. Concluziile raportului de control conturează ideea existenţei unor adevărate reţele, care au revendicat şi obţinut ilegal proprietăţi în Constanţa, Tulcea, Bucureşti sau Argeş, cu ajutorul unor funcţionari publici. Potrivit Curţii, prin diverse metode de supraevaluare, în 2010, un imobil din Piteşti, format dintr-o construcţie de 185 mp şi teren de 61.000 mp, pentru care s-au solicitat despăgubiri, a fost evaluat la 109 milioane de lei, adică 1.754 lei/mp (420 de euro). Funcţionarii ANRP au ignorat însă un raport de evaluare din 2008, care stabilea că valoarea de piaţă a respectivului imobil este de doar 315 lei/mp, adică de 82 de euro şi nu 420.
ANRP a fost acuzată din nou că „nu a respectat cerinţele standardelor internaţionale de evaluare cu privire la estimarea valorii de piaţă a proprietăţilor imobiliare supuse evaluării, iar funcţionarii Comisiei centrale pentru stabilirea despăgubirilor au propus, respectiv au acordat despăgubiri în baza unor astfel de rapoarte de evaluare“. Cu alte cuvinte, ANRP a umflat preţurile unor proprietăţi, pentru a băga mai mulţi bani în buzunarul celor despăgubiţi.

Conacul Brătienilor, retrocedare prin justiţie de 3 milioane de euro

O altă retrocedare de frunte în Argeş este şi Conacul Brătienilor de la Ştefăneşti, care valorează trei milioane de euro. Autorităţile trebuie să dea aceşti bani pentru ca Vila Florica din Ştefăneşti să rămână în patrimoniul naţional, după ce imobilul a fost câştigat în instanţă de moştenitorii familiei Brătianu, la începutul acestui an. Domeniul familiei Brătianu are 3 hectare, o vilă, o biserică, o capelă, o fermă şi un parc. Vila le-a revenit descendenţilor Brătienilor. Familiile Missirliu, Brătianu şi Schaffer – aceleaşi care au vândut drepturile litigioase şi pentru cele 90 de hectare lui Vali Vişoiu şi avocatului Pricop – vor primi banii alocaţi de Ministerul Culturii şi Consiliul Judeţean Argeş, instituţii care vor răscumpăra domeniul.

200 de hectare din Pădurea Trivale, retrocedate cu complicitatea statului

Tot Curtea de Conturi a României a făcut public altă retrocedare cu cântec, cea a Pădurii Trivale. Retrocedarea ilegală a aproape 200 de hectare a fost descrisă pe larg în raportul de audit pentru anii 1990-2012. „Cazul Trivale” este cap de listă la exemple negative, de trecere ilegală din patrimoniul statului în cel privat şi este considerat de specialiştii Curţii de Conturi unul dintre cele mai grave, din punct de vedere al amplorii şi al numărului de personaje implicate în aceste ilegalităţi.  
În ceea ce priveşte retrocedările din Pădurea Trivale, raportul Curţii este cât se poate de clar: „Atribuiri preferenţiale de amplasamente în pădurea Trivale s-au făcut urmărindu-se realizarea de beneficii imobiliare. Mai multe comisii locale de pe raza judeţului Argeş (Răteşti, Poiana Lacului, Băbana, Bascov, Miceşti şi Municipiul Piteşti), au propus, iar Comisia judeţeană Argeş a validat, (în unele cazuri, contrar prevederilor legale, a revalidat) reconstituiri de drepturi de proprietate în pădurea UP (Unitatea de Producţie) II Trivale, deşi această pădure a fost întotdeauna în proprietatea Statului. Şi mai grav este faptul că s-au reconstituit drepturi de proprietate în pădurea Trivale fără a exista înscrisuri doveditoare din care să rezulte că autorul deposedat, în numele căruia se făcea solicitarea, a deţinut, cu adevărat, terenuri forestiere. În unele cazuri nu existau dovezi certe nici în ceea ce priveşte calitatea de moştenitor a solicitantului”.

Comments

comments

DISTRIBUIȚI