Anul acesta, potrivit normelor europene în materie, producătorii care aveau atestate de produse tradiţionale au fost obligaţi să le reatesteze după noi norme, în baza unei documentaţii şi a unei verificări extrem de riguroase, termenul-limită fiind 30 noiembrie. După acest proces de selecţie, din cele aproximativ 4.400 de produse care erau recunoscute drept tradiţionale, au obţinut noile documente doar mai puţin de 300, în timp ce 138 de dosare au fost respinse şi alte 100 sunt încă în analiză.
Din cele 300 de produse, marea majoritate, 130, sunt doar din Braşov, Maramureş şi Argeş, care reprezintă primele 3 judeţe din clasament. De departe, Braşovul este campion, cu 73 de produse, în timp ce Maramureşul are 29, iar Argeşul – 28. La polul opus, în 18 judeţe niciun producător nu a reuşit sau nu a dorit să obţină atestarea pentru niciun produs tradiţional.
Printre produsele din Argeş înscrise în Registrul Naţional al Produselor Tradiţionale până la data de 30 noiembrie, se numără produse din carne, lactate şi brânzeturi din Brădet, ţuica şi conservele de legume şi fructe.
Astfel, „Baci Nicolae” a obţinut atestat pentru pastrama de oaie, cârnaţii, caşcavalul, urda şi brânza de burduf cu acelaşi nume. Mănăstirea Aninoasa are acum acte în regulă pentru caşcavalul, urda şi untul mănăstireşti, precum şi pentru prunele uscate mănăstireşti, siropurile de brad şi fructe de pădure, precum şi mustul de mere mănăstiresc. Mai sunt atestate caşcavalul afumat vâlsănesc, covrigul muscelean, caşcavalul afumat, brânza de burduf, pastrama de oaie, telemeaua de oaie şi cea de vacă „Ciobănaşul”, precum şi caşcavalul afumat „Moş Onica” şi pâinea de casă Mariana din Tulghieş. Ţuica „Buzdugan” de la Morăreşti, brânzeturile „Liţoi” şi zacusca de vinete cu legume „Ca la Coana Mărioara” pot fi acum comercializate atât în ţară cât şi la export, la preţuri de produse tradiţionale şi, în acelaşi timp, „bio”.
