Guvernul a aprobat, prin Hotărâre, Strategia Națională și Planul Național de Acțiune pentru Gestionarea Siturilor Contaminate din România, a căror aplicare are în vedere diminuarea problemelor generate de contaminarea solului și a apelor subterane, precum și a riscurilor provocate de acestea pentru sănătatea umană și pentru mediu.

 

Documentul aprobat constituie punctul de plecare pentru viitoare inițiative legislative care vor trebui să asigure aplicarea proceselor de remediere durabilă a siturilor contaminate.

Strategia își propune să stabilească liniile de acțiune pentru investigarea terenurilor afectate de poluare și a zonelor limitrofe, în vederea stabilirii statutului de ”sit contaminat”, precum și a modului de implementare a acțiunilor corective și, ulterior, de validare a terenului remediat.

Pe termen scurt, până la sfârșitul anului 2015, scopul strategiei este de a trasa principiile gestionării siturilor contaminate; pe termen mediu, până în 2020, strategia își propune să rezolve problema siturilor contaminate ce necesită acțiune urgentă, iar pe termen lung, până în 2050, finalizarea acțiunii.

Conform primului inventar realizat la nivelul anilor 2007-2008 de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului pe teritoriul României au fost identificate 1.393 de situri contaminate/potențial contaminate.

Acestea reprezintă zone în care s-au desfășurat în principal activități din industria minieră și metalurgică, unde procesarea și depozitarea deșeurilor s-a făcut fără măsuri preventive, iar impactul cel mai mare asupra mediului provine de la iazurile de decantare și de la haldele de steril, precum și de la instalațiile de prelucrare.

De asemenea, industria chimică, prin ansamblul de combinate chimice, petrochimice și fabrici de medicamente, abandonate sau desfășurând încă activități, a constituit un alt sector economic cu impact asupra mediului.

Siturile contaminate aferente industriei petroliere variază de la cele mai mici (câmpuri de extracție) la cele mari și complexe (rafinării sau instalații mari de depozitare – distribuție a produselor petroliere), iar o altă cauză a apariției acestor situri sunt depozitele vechi de pesticide, care conțin substanțe periculoase.

În plus, alte activități industriale la scară mare și la scară mică, precum industria de prelucrare a metalelor, depozitele de deșeuri menajere neconforme, siturile militare, industria de prelucrare a lemnului, centralele electrice pe cărbune ori activități de transport, au afectat semnificativ mediul.

O mare parte dintre aceste situri sunt complexe industriale privatizate după anul 1990, altele sunt complexe operaționale aflate în proprietatea statului (hale feroviare, unități miniere etc.), dar există și situri orfane/abandonate, fără proprietari legali.

Inventarul național al Agenției Naționale pentru Protecția Mediului a fost actualizat în luna noiembrie 2013, iar pe baza datelor obținute de la autoritățile publice locale s-a constatat un total de 1183 de situri potențial contaminate, județele cu cele mai multe astfel de situri fiind Giurgiu (223), Argeș (111) și Maramureș (109).

Numărul de situri contaminate a înregistrat un total de 210, cele mai afectate județe fiind Hunedoara și Caraș-Severin. Județele în care se află cele mai puține zone poluate sunt Iași, Tulcea și Satu-Mare.

Costurile estimative pentru evaluarea riscurilor și remedierea celor 1.183 de situri potențial contaminate se ridică la 7,145 de miliarde de euro, iar în cazul celor 210 situri contaminate, la un total de 1,264 miliarde de euro, fonduri ce vor fi asigurate prin accesarea de fonduri structurale UE, prin finanțare de stat, dar și prin finanțări externe și investiții din sectorul privat.

Proiectul de Hotărâre de Guvern a fost supus dezbaterii publice.

Comments

comments