Neîncălzirea apartamentelor pe timpul iernii creşte riscul de prăbuşire a blocurilor la un cutremur. Blocurile vechi, construite în urmă cu zeci de ani, sunt distruse încet, dar constant, chiar de proprietarii lor. Cel puţin aşa susţine binecunoscutul Radu Opaina, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Proprietari. Acesta a atras de curând atenţia că blocurile în care locatarii obişnuiesc de ani de zile să închidă căldura pe timpul iernii sunt supuse degradării accentuate şi vor fi în pericol de prăbuşire. Argeşul este, din păcate, campion la debranşări, pentru economii la preţul încălzirii, ceea ce înseamnă că în majoritatea locuinţelor se petrece respectivul fenomen. În întreg judeţul mai sunt branşate la o sursă centralizată constantă de încălzire doar 30.000 de apartamente. Însă, şi în multe dintre cele rămase legate la sistem sunt montate repartitoare ce permit închiderea căldurii într-o mare aparte din locuinţă, problema se repetă şi aici. Potrivit lui Radu Opaina, structura de rezistenţă a blocurilor se degradează înainte de termen în blocurile unde se închid frecvent caloriferele. „Nici nu vă imaginaţi ce se poate întâmpla, se poate ajunge la căderea sau la mişcarea clădirilor fără cutremur. Dacă se creează condens, apa se infiltrează în pereţi, în structura de rezistenţă. Oamenii îşi distrug singuri blocurile, sunt inconştienţi. Dacă vine un cutremur de 6 grade, clădirea se va comporta ca la unul de 8 grade, cedează mai repede, că are fierul din ea deja deteriorat, degradat, terminat", a declarat acesta. Şi preşedintele Asociaţiei Inginerilor de Instalaţii, prof. dr. ing. Liviu Dumitrescu, este de aceeaşi părere şi spune că umiditatea este foarte periculoasă, însă e greu de spus cât de mult afectează structura de rezistenţă. „Din cauza temperaturii mai scăzute din apartamentele debranşate, respectiv cu robinetele termostatice închise, şi a creşterii umidităţii relative, apare fenomenul de condens la suprafaţa interioară e elementelor exterioare de închidere, precum şi mucegaiul, igrasia. În timp, igrasia se transmite şi la elementele de construcţie învecinate, conduce la creşterea conţinutului de umiditate în elementele perimetrale de închidere şi la degradarea lor ca urmare a procesului de îngheţ/dezgheţ din timpul iernii. Structura de rezistenţă conţine fier care, în contact cu umezeala, rugineşte, se corodează înainte de termen. În momentul în care s-a corodat, clădirea aia, în orice moment, poate să cadă”.

Peste 47.000 de apartamente debranşate
 
Conform unei situaţii întocmite la nivel naţional, Argeşul se află printre judeţele cu cele mai multe debranşări de la sistemul centralizat de încălzire din ultimii zece ani. În total, potrivit statisticii, 47.300 de familii, reprezentând tot atâtea apartamente de locuit, au ales debranşarea. La venirea iernii, doar aproximativ 30.000 de apartamente mai erau branşate în Piteşti la sistemul de termoficare. Restul au apelat la surse alternative de energie, cum ar fi centralele individuale pe gaz sau radiatoarele electrice. În unele cazuri însă, în respectivele apartamente nu se încălzeşte deloc! În Argeş, doar în Piteşti mai există sistem centralizat de încălzire. În celelalte şase oraşe, fiecare locuitor se încălzeşte pe cont propriu, în special cu centrale de apartament. În Piteşti erau iniţial cam 50.000 de apartamente branşate la sistemul de termoficare, acum mai sunt cam 30.000. Administraţia locală a făcut investiţii masive în centrale termice de cartier, încercând astfel să scadă preţurile, oferă subvenţii la preţul gigacaloriei, plus ajutoare de încălzire însă, de cele mai multe ori, şi aşa, preţul căldurii este mult prea mare pentru buzunarele cetăţenilor. De asemenea, nici cei debranşaţi nu sunt prea în regulă la acest capitol, dat fiind că preţul gazelor a crescut, în ultimii ani, vertiginos şi astfel încălzirea cu centrala termică nu mai este, în esenţă, mai ieftină ca în sistemul centralizat, soluţia fiind închiderea ei sau, cel puţin, reducerea temperaturii.  

Argeşul, locul 7 la debranşări

La nivel de ţară, cele mai multe debranşări au fost realizate în judeţul Braşov, unde peste 78.000 de familii au renunţat la sistemul centralizat de încălzire. Pe locul al doilea se află judeţul Cluj, cu peste 68.000 de debranşări din 2002 şi până în prezent, urmat de Iaşi (peste 66.600) şi Bacău (peste 55.500). În Bucureşti s-au deconectat de la RADET peste 54.700 de locuitori, iar în Hunedoara, peste 51.100.

Comments

comments

DISTRIBUIȚI