ALARMANT! În 50 de ani, populaţia României va ajunge de la 20 de milioane de locuitori la doar 13 milioane. Institutul Naţional de Statistică a făcut publice nişte prognoze demografice alarmante. Până în 2060, populaţia României va ajunge de la 20 de milioane la doar 13 milioane de locuitori. Conform specialiştilor, dacă aceste date devin realitate, statul nu se va mai putea susţine şi va intra în faliment, iar sistemele de pensii şi asigurările de sănătate se vor prăbuşi.

Peste 50 de ani, populaţia Argeşului va ajunge de la 612.413 locuitori la doar 474.000

În calculele Institutului Naţional de Statistică se arată că, peste 50 de ani, ţara noastră va avea o populaţie de 13, cel mult 15 milioane de locuitori. Judeţul Argeş a pierdut şi el 6,16% din populaţie, adică peste 40.000 de persoane, în numai 9 ani, între 2002 şi 2011, numărând acum 612.413 locuitori. A fost cel de-al doilea interval consecutiv între recensăminte, primul fiind 1992 – 2002, când populaţia a scăzut. În intervalul 1992 – 2002, scăderea a fost de 28.581 de persoane, adică 4,20%. După cum se vede, scăderea nu numai că a continuat, dar şi-a accelerat ritmul. Dacă ar fi să socotim o scădere medie de numai 5% pe un interval de 10 ani, ar însemna că la viitorul recensământ, în 2021, vom mai fi aproximativ 582.000 de argeşeni, iar peste 20 de ani, în 2031 – în jur de 553.000. În 2041, Argeşul va ajunge la 525.000 de locuitori, în 2051 – vom scădea sub jumătate de milion, mai exact vom fi doar 499.000, iar peste 50 de ani, în 2064, cifra locuitorilor va fi de numai 474.000. Raportat la numărul de azi, se poate spune că, peste 50 de ani, populaţia Argeşului va fi cu aproape un sfert mai mică decât în prezent.

În ultimii 25 de ani, numărul nou-născuţilor a scăzut aproape la jumătate

După 1989, numărul nou-născuţilor din România a scăzut dramatic. Astfel, dacă în urmă cu 25 de ani se năşteau anual 314.746 de copii, două decenii mai târziu, numărul acestora a scăzut aproape la jumătate. Cifrele sunt îngrijorătoare, în condiţiile în care populaţia României scade cu 5.000 de persoane pe lună. Şi în Argeş, ca şi la nivelul întregii ţări, situaţia este una alarmantă în ceea ce priveşte natalitatea. În 2013, la fel ca şi în anii trecuţi, conform bilanţului Direcţiei Generale pentru Evidenţa Persoanelor Argeş, mortalitatea a depăşit cu mult natalitatea, înregistrându-se 4.181 de certificate de naştere şi 7.004 certificate de deces. Cu o populaţie în scădere, dar şi îmbătrânită, în ultimii ani, numărul copiilor din Argeş cu vârste între 0 şi 14 ani aproape că s-a înjumătăţit. Dacă în decembrie 1989, judeţul nostru avea 158.057 copii între 0 şi 14 ani, potrivit statisticilor oficiale, în 2011, la ultimul recensământ, cifra se ridica la doar 90.000 de copii, adică puţin peste jumătate din numărul existent la Revoluţie.

Una din patru familii nu poate avea copii

De asemenea, infertilitatea a devenit o boală a cuplurilor moderne din România, având în vedere că una din patru familii nu poate avea copii. Şi în Argeş, rata generală a fertilităţii a scăzut de la 51,2 copii născuţi vii la mia de femei, în 1990, la numai 33,1 în 2011! Potrivit datelor statistice, rata generală de fertilitate a scăzut constant în Argeş: de la 51,2 în 1990 la 39,5 în 1995, 36,8 în 2000, 35,7 în 2005 şi 33,1 în 2011. Grupele de vârstă importante pentru acest capitol, al natalităţii, respectiv 20-24 şi 25-29 de ani, au cunoscut însă o reducere şi mai dramatică. Spre exemplu, în 1990, pe grupa de vârstă 20-24 de ani, rata de fertilitate era de 143,6 copii născuţi vii la o mie de femei, iar în 2011 a scăzut la un sfert, doar 58,4. Pe grupa următoare, 25-29 de ani, una mai propice aducerii pe lume a unui copil, din toarte punctele de vedere, rata s-a redus de la 80,6, imediat după Revoluţie, la 76,4 în 2011, ultimul an pentru care s-au calculat acest tip de date. O singură creştere se remarcă în această perioadă în Argeş: de la 32,4 la 49,3 pe grupa femeilor de 30-34 de ani, lucru ce se datorează, în principal, vârstei din ce în ce mai înaintate la care româncele ajung să facă copii, atât datorită emancipării, cât şi din cauza condiţiilor sociale şi economice.

Comments

comments