recrutiNe pregătim de conflict armat sau sunt proceduri de rutină în cazul crizei din Ucraina? Oficialii români spun că ţara nu va intra în război, dar, pe de altă parte, are obligaţia de a se pregăti pentru orice eventualitate, luându-şi toate măsurile de precauţie. Inclusiv să îşi pregătească oamenii care ar trebui să servească sub arme. Deşi România are o armată profesionistă, legea spune că, în caz de conflict armat, sunt obligaţi să participe, chiar dacă au fost instruiţi sau nu, toţi bărbaţii apţi, cu vârste între 20 şi 35 de ani, ce vor fi concentraţi sau mobilizaţi. În ceea ce priveşte femeile, acestea nu sunt obligate, dar nu le opreşte nimeni să se ofere voluntar pentru încorporare! Nu merg la oaste cei condamnaţi la pedepse privative de libertate, precum şi cei arestaţi preventiv sau trimişi în judecată. De asemenea, dacă în noul model de certificat medical figuraţi cu HIV, hepatită, TBC sau alte probleme medicale grave, nu veţi avea ocazia să mergeţi la război. Pe lângă cei cu probleme medicale, nu îndeplineşte serviciul militar nici personalul cultelor religioase recunoscute de lege, personalul consacrat oficial ca deservent al unui asemenea cult, precum şi călugării care au o vechime în mănăstire de cel puţin doi ani. Însă, partea bună, dacă poate fi vreo parte bună într-o astfel de situaţie, este că toată perioada de concentrare va fi considerată… vechime în muncă, precum şi stagiu de cotizare la sistemul public de asigurări sociale!

Cei mai mulţi rezervişti sunt plecaţi la muncă în străinătate

Până se va decide dacă va fi cazul să luptăm cu arma în mână sau nu, oficialităţile române au început să pună la punct anumite proceduri, una dintre ele fiind publicată deja în Monitorul Oficial, săptămâna trecută: certificatul medical pe care toţi tinerii, între 20 şi 35 de ani, sunt obligaţi să îl deţină la recrutare. Noul model al certificatului precizează că tinerii vor trebui să-şi facă analize, pentru a se verifica dacă au hepatita B sau C. Formularele certificatelor medicale se pun la dispoziţia medicilor de familie prin Ministerul Sănătăţii, la instituirea sau declararea stărilor de asediu sau de război.
Recent, Preşedintele Traian Băsescu a declarat, vorbind despre criza din Ucraina, că, în eventualitatea în care România ar trebui să se mobilizeze pentru un război, am avea „o mare problemă" cu rezerviştii, întrucât „cei mai mulţi sunt la muncă în Italia, în Spania, în Germania". Subiectul a fost discutat într-o şedinţă a CSAT, fără a se găsi încă o soluţie.

Piteştiul ar trimite sub arme 18.000 de tineri, Mioveniul – 4.600, Curtea de Argeş – 2.700, iar Topoloveniul – 1.200

Potrivit ultimului recensământ oficial, cel din 2011, populaţia judeţului Argeş este de 612.431 de persoane. Dintre acestea, bărbaţii între 20 şi 35 de ani, deci cei ce sunt ţinta directă a eventualului ordin de concentrare, sunt în număr de aproximativ 63.300. Aproximativ spunem pentru că, evident, din 2011 şi până acum, unii dintre ei au depăşit 35 de ani şi au scăpat la mustaţă, alţii au împlinit 20 şi au intrat în rândul posibililor recruţi. Cifrele oficiale arată că 19.751 de bărbaţi au vârste cuprinse între 20 şi 24 de ani, 19.653 vârste între 25 şi 29 de ani şi 23.937 între 30 şi 34 de ani. Pentru că la recensământ, metodologia de lucru prevedea excluderea cetăţenilor români care erau plecaţi din ţară de mai mult de un an de zile, această cifră nu cuprinde, deci, şi „stranierii”. Dacă ar fi să se găsească o modalitate de a fi convocaţi şi aceştia, numărul ar fi, deci, cu mult mai mare, depăşind cifra de 65.000!
Între timp, se poate conta, deci, pe aproximativ 65.000 de bărbaţi apţi de a li se pune o armă în mână. Jumătate dintre ei sunt din mediul rural, jumătate – de la oraş. Cel mai depopulat ar fi, evident Piteştiul, care are aproape 18.000 de bărbaţi în intervalul de vârstă respectiv. Mioveniul ar fi şi el foarte afectat, şi, odată cu el, şi producţia de la Dacia, fiindcă aici sunt circa 4.600 de bărbaţi buni de luptă. Urmează Câmpulung şi Curtea de Argeş, cu câte 2.700, Topoloveni şi Costeşti – cu câte 1.200 de persoane şi apoi Ştefăneşti – mini-cartierul rezidenţial de VIP-uri al Piteştiului – care ar rămâne cu aproximativ 1.400 de locuitori, numai unul şi unul, mai puţin!

VIP-uri la război: Ciprian Berevoianu, fostul prefect, Edi Vasile de la Argeş TV şi Costi Ivaşcu de la Antena 1, Piteşti numai buni de linia întâi

 

   

Nu doar producţia industrială a judeţului sau nevestele ar avea de suferit în caz că bărbaţii adevăraţi ar trebui să plece la război, ci şi… politica. O parte dintre tinerii politicieni care încearcă să se afirme în domeniu ar trebui să lase aceste preocupări deoparte, ca să răspundă concentrării. Primul pe listă ar fi pilotul Lucian Cioacă, proaspăta achiziţie a PMP Argeş, candidatul la şefia CJ. La cei 29 de ani ai săi, e numai bun de luptă. Iar pregătirea sa îl recomandă, evident, pentru linia întâi!
Ciprian Berevoianu, fostul prefect, ar putea să plece şi el pe front, dacă cumva se declară concentrare până pe 27 mai, când împlineşte 35 de ani! Nici edilii locali din Berevoieşti şi Săpata, Fănel Bogdan Proca şi Laurenţiu Micu, doi dintre cei mai tineri primari din ţară, care au acum doar 26 de ani, nu vor scăpa de obligaţia de a lupta sub tricolor. De treburile comunelor ce le păstoresc vor trebui să aibă grijă, într-o astfel de situaţie, viceprimarii.  
Şi lumea presei locale ar înregistra „pierderi“ în rândurile sale! Simpaticul Costi Ivaşcu, reporterul Antenei 1 Piteşti, şi corespondentul matinalului Neatza cu Răzvan şi Dani, nu prea ar avea cum să se fofileze, la cei 32 de ani ai săi! Oricum, Costi Ivaşcu şi-a dorit dintotdeauna să aibă parte măcar odată în viaţă să fie corespondent de război. Aşa că, dragă Costi, ai grijă ce îţi doreşti că s-ar putea să ţi se îndeplinească visul mai repede decât crezi!
Un alt om de televiziune care ar putea înlocui platoul TV cu tranşeele, este Edi Vasile de la Argeş TV, care, la cei 30 de ani, este numai bun de luptă, dar nu cu politicienii, aşa cum o face acum, ci cu inamicii ţării.

Comments

comments

DISTRIBUIȚI