ORFANI CU PĂRINŢI La ora actuală, în judeţ sunt 4.531 de elevi şi 33 de preşcolari cu unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate. Cei mai mulţi – 117 – învaţă la Colegiul Naţional „Vlaicu Vodă” din Curtea de Argeş. În ultimii ani, pentru a-şi putea întreţine familia, mii şi mii de argeşeni au plecat la muncă peste hotare, de multe ori pe salarii nu prea competitive, dar pentru care trebuie să muncească şi 12-14 ore, în condiţii dure. Însă, atunci când ai un copil sau mai mulţi, nu te mai gândeşti la vicisitudini şi la suferinţa exilului profesional, ci pur şi simplu la ai tăi. Şi asta pentru că a creşte un copil în condiţiile socio-economice actuale din România a devenit o misiune extrem, extrem de dificilă. Munca peste hotare, dincolo de veniturile oricum mai mari decât în România, are totuşi două tăişuri. Copiii cu părinţii plecaţi în străinătate reprezintă un grup vulnerabil, aflat în situaţie de risc, principalele efecte negative ale migraţiei părinţilor fiind scăderea interesului pentru şcoală sau întârzieri în dezvoltarea psihică, arată o cercetare a Fundaţiei Soros.
După cum ne-a declarat Adriana Briceag, purtătorul de cuvânt al IŞJ Argeş, la ora actuală în judeţ sunt 4.564 de elevi şi preşcolari ai căror părinţi au plecat la muncă în străinătate. Dintre aceştia, 3.643 de elevi şi 30 de preşcolari au un părinte plecat, iar 888 de elevi şi 3 preşcolari au ambii părinţi plecaţi la muncă peste hotare.
În clasamentul unităţilor de învăţământ cu elevi care au un părinte plecat, pe primul loc se situează Grupul Şcolar Forestier Curtea de Argeş – 98 de elevi, urmat de Şcoala cu clasele I-VIII Nr.4 Curtea de Argeş – 94, C.N. „Vlaicu Vodă” Curtea de Argeş – 93, Grup Şcolar Auto Curtea de Argeş – 89 şi Şcoala cu clasele I-VIII Topoloveni – 74 de elevi. Curtea de Argeş domină acest trist top şi când vine vorba de elevii cu ambii părinţi plecaţi peste hotare. Aici, primul loc este ocupat de Şcoala cu clasele I-VIII Ţiţeşti – 36 de elevi, urmată de Şcoala cu clasele I-VIII Corbeni – 33, Grup Şcolar Auto Curtea de Argeş – 25, C.N. „Vlaicu Vodă” Curtea de Argeş – 24 şi Grup Şcolar „Constantin Dobrescu” din Curtea de Argeş – 24.

„Părinţii mei muncesc de nevoie, nu de voie în Italia”

Laura are 16 ani şi învaţă în Curtea de Argeş. De trei ani, părinţii săi lucrează în Italia şi vin rar în ţară. Iniţial, reticentă în a vorbi despre faptul că este „orfană cu părinţi”, ea a acceptat în cele din urmă să îşi deschidă sufletul, sub protecţia anonimatului: „Îi văd prea puţin pe ai mei, maximum o lună şi jumătate pe an. În rest, ne trimit bani lunar, cam vreo 400-500 de euro, în medie. Mai am un frăţior de şase ani şi stăm împreună cu bunica din partea mamei. Bunica e de treabă, chiar nu am ce spune aici, însă sunt zile în care mi-e al naibii de dor de ai mei şi plâng în curtea casei să nu mă vadă nimeni. Mi-e dor să-i strâng în braţe, să fim seara împreună, să râdem… Părinţii s-au sacrificat pentru noi şi au plecat peste hotare când au avut o şansă. Tata e muncitor pe un şantier lângă Torino, iar mama e menajeră. Părinţii mei muncesc de nevoie, nu de voie în Italia… În România, cu salariile pe care le aveau acum trei ani, muream de foame. Mi-aş dori să văd şi la noi salarii pe măsura muncii, dar nu cred că se va întâmpla prea curând asta. Nu ştiu ce o să fac când o să termin liceul, mă gândesc cu groază la clipa aceea”. Povestea Laurei este povestea a mii şi mii de copii şi adolescenţi din Argeş. Elevi pentru care părinţii se sacrifică zi de zi printre străini şi asta pentru că în România salariile oferite sunt, de cele mai multe ori, o bătaie de joc. Consecinţele negative ale plecării părinţilor sunt resimţite de copii, în primul rând, în plan psihologic – dorul de părinţii plecaţi poate avea drept consecinţă şi un sentiment de însingurare a copilului pentru o anumită perioadă de timp. Din păcate, România este tot mai mult o ţară de unde să pleci când vine vorba de remuneraţie. Până când?

Comments

comments

DISTRIBUIȚI