BAN DIN BAN SE FACE RAI! Anul trecut, Biserica din Argeş a avut încasări peste plan, dovadă că din cele 210 miliarde de lei vechi strânse în vistieria Arhiepiscopiei, au rămas necheltuite peste 20 de miliarde

Săptămâna trecută, Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului, condusă de ÎPS Calinic, a prezentat, în faţa deputaţilor Adunării Eparhiale, bilanţul contabil pe 2014. Un an destul de profitabil, dacă este să judecăm după faptul că Biserica a rămas cu un „plus” de peste 20 de miliarde de lei vechi, adică aproximativ 2 milioane de lei noi. Astfel, la capitolul încasări s-a ajuns la circa 210 miliarde de lei vechi. Ca surse de venit, Arhiepiscopia a declarat acatistele, pomelnicele, banii din lumânări, vânzarea de „suveniruri” bisericeşti, contribuţiile enoriaşilor, dar şi, logic, ceea ce obţine din proprietăţile pe care le deţine, adică păduri, spaţii comerciale şi alte afaceri. Din bănuţii adunaţi, cam 190 miliarde s-au cheltuit pe diverse, de la utilităţi şi funcţionarea efectivă, la construcţii de biserici, restaurări şi opere de binefacere. Un calcul simplu ne arată, deci, un profit net în 2014, dat fiind că Biserica, în România, e scutită de taxe, de circa 20 de miliarde de lei vechi, adică peste 2 milioane de lei noi. Unul bunicel pentru orice afacere din România, darămite pentru o instituţie non-profit. Pentru o mai bună înţelegere, trebuie amintit şi faptul că, din cele 210 miliarde încasate, niciun leu nu au mers în salariile preoţilor, aceştia fiind remuneraţi de la bugetul de stat.

Din banii rămaşi, se puteau cumpăra 2 milioane de pâini sau 500.000 de litri de lapte

Dacă e să facem un simplu calcul, socotind la 1 leu pâinea, rezultă că Arhiepiscopia ar putea cumpăra, numai din ce i-a rămas anul trecut, peste 2 milioane de pâini. Sau, dacă vreţi, la 4 lei litrul de lapte, aproape 500.000 de litri! Conform statutului, din Adunarea Eparhială fac parte, pe lângă clerici, şi mireni, în proporţie de două treimi, respectiv o treime. Printre aceştia din urmă se numără preşedintele CJ, Florin Tecău, primarii Piteştiului, Curţii de Argeş şi Moveniului – Tudor Pendiuc, Nicolae Diaconu şi Ion Georgescu – deputatul Drăghici, rectorii celor două universităţi, Ionel Didea şi Ovidiu Puiu, dar şi oamenii de afaceri Gheorghe Badea şi Constantin Stroe. Cel din urmă s-a dovedit şi cel mai interesat de a propune Arhiepiscopiei „subiecte” pe care să cheltuiască banii. „Le-am sugerat să crească veniturile, să menţină cheltuielile cât mai jos şi, din profitul suplimentar, să acorde o mai mare pondere actelor de caritate, de binefacere, să se implice mai pregnant în activităţile social-filantropice în beneficiul celor sărmani şi, în special, al copiilor, mai ales cei din mediul rural, care nu au şanse egale la educaţie şi dezvoltare precum cei de la oraş!”, ne-a declarat Constantin Stroe.

 

Comments

comments

DISTRIBUIȚI