
În ceea ce priveşte acest subiect, în Argeş, potrivit statisticilor realizate de Direcţia de Sănătate Publică, în cursul anului 2011, în cabinetele de obstetrică –ginecologie, atât cele publice cât şi cele private, s-a înregistrat un total de 2.981 de avorturi. Numărul reprezintă însă doar o mică parte din ceea ce se întâmplă în realitate pentru că, aşa cum declară şi Sorina Honţaru, directorul DSP Argeş, nu toate cabinetele, mai ales cele private, raportează astfel de intervenţii, iar cele care, totuşi, trimit datele statistice către DSP, nu spun întotdeauna realitatea.
374 de adolescente au făcut avort în 2011
Conform statisticilor oficiale, din totalul avorturilor efectuate în Argeş anul trecut, în spitalele publice au fost realizate 2.603 astfel de intervenţii, în timp ce la cabinete private au apelat 378 de femei. În ceea ce priveşte mediul din care provin acestea, 57%, adică 1.702 femei, locuiesc în mediul rural. Ca vârstă, cele mai multe dintre femeile care au decis să întrerupă o sarcină au avut între 25 şi 29 de ani – 1.325, urmate de grupa 20-24 de ani – 1.169 şi de cea între 30-34 de ani – 881.
În acelaşi interval de timp, 374 de adolescente cu vârste cuprinse între 15 şi 19 ani au făcut avort. În 2011 s-au înregistrat şi 13 întreruperi de sarcină la paciente mai mici de 15 ani! În privinţa femeilor mature, 263 de paciente între 35 şi 39 de ani şi 47 de paciente cu vârsta peste 44 de ani au ales să renunţe la copilul nedorit.
Cel puţin 60.000 de copii argeşeni nu au mai apucat să se nască
Socotind o medie de 3.000 de avorturi într-un an, deşi cifrele în primii ani de după 1990 au fost cu mult mai mari, suma lor din ultimii 20 de ani s-ar ridica astfel la cel puţin 60.000 de sarcini terminate voluntar, adică tot atâţia copii care nu au mai apucat să vină pe lume.
La nivel naţional, statisticile arată că în ultimii 50 de ani au avut loc 22 de milioane de avorturi. 8 milioane dintre acestea doar în ultimii 20 de ani, după ce, la Revoluţie, s-a dat liber la întreruperea sarcinii prin abrogarea legii lui Ceauşescu care le interzicea femeilor să decidă singure câţi copii vor sau îşi permit şi când să îi aducă pe lume.
Diferenţa mare intră astfel în contul vremurilor comuniste, când, deşi femeile erau obligate să se supună controlului ginecologic periodic şi aveau „normă” de patru copii, majoritatea recurgeau la avorturi ilegale, efectuate în cele mai mizere locaţii, în situaţii clandestine şi riscante. Începând din anii ‘90, spun statisticile, avortul a constituit în România „cea mai utilizată cale de control al naşterilor”. Cel mai mare număr, aproape 1 milion, s-a înregistrat în 1990, după care cifra a început să scadă anual, astfel că în 2008 s-au înregistrat, oficial, 127.909 avorturi. Astfel, din punct de vedere al frecvenţei intervenţiilor, România se află pe primul loc în Europa, cu o rată de 30%. Cu alte cuvinte, una din trei sarcini este întreruptă.