Zona seismică Făgăraș – Câmpulung ar putea fi lovită de un cutremur de 7,5 grade

10,751 views

Previziuni sumbre!

Celei de-a doua zone seismice din România, după Vrancea, Câmpulung-Făgăraş, i se apropie expirarea perioadei de inactivitate, motiv pentru care specialiştii susţin că, dacă teoria ciclicităţii funcţionează, zona respectivă va avea un cutremur de peste 7 grade Richter până/sau în 2016. Sumbra previziune este susţinută de Victor Mocanu, profesor universitar la Facultatea de Geologie şi Geofizică din cadrul Universităţii Bucureşti, cel care a prevăzut marele cutremur din Chile din urmă cu câţiva ani, şi de directorul ştiinţific al Institutului Naţional de Fizică a Pământului, Mircea Radulian.

Conform specialiştilor, cea de-a  doua zonă seismică a României, ca importanţă, după Vrancea, este Câmpulung – Făgăraş şi, dacă teoria ciclicităţii funcţionează, zona va fi lovită de un cutremur de peste 7 grade Richter până/sau în 2016, pentru că zona seismică se apropie vertiginos de ,,termenul de expirare“ a inactivităţii.

Astfel, în Făgăraş ar putea să se producă un cutremur de mare magnitudine, comparabil cu cel din 1916, care a devastat atât Ţara Făgăraşului, cât şi Sibiul. Victor Mocanu, profesor universitar la Facultatea de Geologie şi Geofizică din cadrul Universităţii Bucureşti, cel care a prevăzut marele cutremur din Chile din urmă cu câţiva ani, susţine teoria, la fel ca şi directorul ştiinţific al Institutului Naţional de Fizică a Pământului, Mircea Radulian. În schimb, Gheorghe Mărmureanu, directorul onorific al Institutului, spune că va fi linişte în următorii 11 ani. Asta pentru că respectiva teorie este una destul de controversată.

Una dintre cele mai active falii trece exact prin mijlocul barajelor Vidraru şi Pecineag

Zona seismică Făgăraş include Valea Oltului, lacurile de acumulare Vidraru şi Pecineag, zona de nord a masivului Făgăraş, zona Câmpulung-Muscel şi este determinată de mai multe falii crustale active. Una dintre faliile seismice cele mai active din zona Făgăraş este Lotru – Brezoi – Titeşti -Depresiunea Loviştei – Cumpăna – Piscul Negru –  Câmpulung Muscel. Falia începe la vest de Olt, undeva pe valea Lotrului, taie Valea Oltului în zona Brezoi – Câineni – Titeşti (la nord de Călimăneşti-Căciulata), trece prin capătul nordic al lacului de acumulare Vidraru – Argeş (în zona Cumpăna – Piscul Negru) şi ajunge până la nord de Câmpulung Muscel. Ultimele cutremure făgărăşene puternice (din 1746, 1832 şi 1916) au fost generate tocmai de această falie, motiv pentru care zona este monitorizată continuu de seismologi. Aici s-au produs, de-a lungul timpului, cele mai mari cutremure de suprafaţă din ţară. „Cel mai mare cutremur a avut loc în 1916, cu magnitudine 6,5 grade, şi a produs pagube foarte mari. În 1969 a mai fost unul de 5,2 grade, mai mic, dar cu pagube şi el”, spune Mircea Radulian, director ştiinţific la Institutul de Fizică a Pământului.

În doar două luni, februarie şi martie 2013, au avut loc nu mai puţin de 42 de cutremure

În ultimii ani s-au produs câteva zeci de cutremure în Făgăraş. În decembrie 2010 s-a înregistrat primul seism în zonă, după o perioadă mai lungă de aparentă acalmie, care a avut o intensitate de 2,3 grade pe scara Richter, producându-se însă la o adâncime foarte mică, respectiv 2 kilometri! În 2012, pe 15 aprilie, în zona Albeştii de Muscel – Câmpulung a fost înregistrat un alt cutremur. Mişcarea pământului a măsurat 2,6 grade şi s-a produs la o adâncime de doar 2 km. Cutremurul, simţit doar de aparate, a avut epicentrul în apropierea localităţilor Albeştii de Muscel, Câmpulung, Domneşti. Pe 23 august 2012 s-a produs un alt cutremur, cu magnitudinea de 3,3 grade şi, conform Institutului Naţional, seismul a avut epicentrul în zona Curtea de Argeş. Pe 20 noiembrie 2012 s-a produs un alt seism de suprafaţă, la 2 kilometri adâncime, iar printre localităţile cele mai apropiate de epicentru s-a numărat, din nou, Curtea de Argeş. În februarie 2013 mai multe seisme s-au resimţit în zona Făgăraşului, tot de magnitudini mici. Pe 27 februarie 2013, pe parcursul a 24 de ore, au avut loc patru cutremure: unul de 2,5 grade, unul de 2,7, unul de 3 şi altul de 4 grade pe scara Richter. Cel de 4 grade a avut loc la o adâncime de 14 km. Un număr de alte 38 de cutremure similare, de mici magnitudini, au avut loc în următoarea lună, adică în martie 2013.

 

Comments

comments