Potrivit tradiției, primele nouă zile ale lunii martie sunt considerate babe. Este vremea în care fiecare femeie își alege o babă pentru a afla cum îi va fi sufletul și norocul până la sosirea babelor din anul următor. Astfel, zilele luminoase, însorite sunt aducătoare de fericire, noroc și belsug, în timp ce vremea rece, cu ploi și ninsori înseamna lacrimi, necazuri, sărăcie, neîmpliniri.

Mitul babelor este asociat în cultura populară cu Baba Dochia. Legenda spune că Baba Dochia avea un fiu, Dragobete, care i-a dus acasă noră împotriva voinței ei. Pentru a-și necăji nora, într-o zi rece de iarnă, i-a dat acesteia un ghem de lână neagră și a trimis-o la râu să-l spele, spunându-i să nu se întoarcă până când lâna nu devine albă. Fata a încercat să spele lâna, dar chiar dacă degetele sale au început să sângereze, culoarea lânii rămânea tot neagră. De disperare, pentru că nu se putea întoarce acasă la soțul iubit, a început să plângă. Impresionat de durerea fetei, Domnul Iisus Hristos i-a apărut în cale și i-a dat o floare roșie, spunându-i să spele lâna cu ea. Mulțumindu-i, fata a pus floarea în apă, a spălat lâna și a constatat cu uimire că lâna s-a albit. Fericită că a reușit să ducă la bun sfârșit această sarcină grea fata se întoarce acasă.

Ajunsă acasă, fata a povestit cu bucurie de tânărul care i-a ieșit în cale și i-a dat floarea roșie. Mărțișor i-a zis ea, neștiind că se întâlnise cu Domnul. Cătrănită tare, baba Dochia a plecat cu oile la munte, crezând că floarea roșie pe care tânărul o culesese din munte fusese semn de primăvară. A plecat baba cu douăsprezece cojoace pe ea. Cum a început urcușul, începu a i se face cald. A aruncat primul cojoc și a mers mai departe. Dar drumul era greu, iar babei i se făcea din ce în ce mai cald. Soarele bătea și vânticelul cald îi șoptea parcă babei Dochia să arunce unul câte unul cojoacele. Când baba rămase doar cu cămeșa pe ea, iată că vremea se schimbă dintr-o dată și nori negri vestitori de furtună se adunară pe cer. Porni un viscol și o ninsoare ca în toiul iernii, iar baba Dochia și cu oile sale se făcură pe dată stană de piatră.

Comments

comments