Asociaţia Rest.Art din Curtea de Argeş a realizat un excepţional film cu fotografii unice, în primă vizionare, din albumul monografic “Vidraru 50”. Ideea proiectării unei hidrocentrale pe râul Argeș a apărut încă din perioada interbelică, însă realizarea proiectului s-a datorat ambiției liderului comunist Gheorghe Gheorghiu Dej, care a promovat realizarea acestei hidrocentrale, dar nu a reușit să o vadă în funcțiune, fiindcă a decedat în martie 1965, cu un an înainte de inaugurare. Până în 1989, centrala de la Vidraru, denumită inițial 16 februarie i-a purtat numele.

Debutul amenajării hidroelectrice de pe râul Argeș a însemnat un exod muncitoresc spre acest loc. La apogeul lucrărilor, aici munceau aproape 10.000 de oameni, cei mai mulți veniți direct din Moldova, unde se finalizase barajul de pe Bicaz, un baraj cu greutate, construit în stil sovietic.

Vidraru a fost însă gândit ca o bijuterie și din acest motiv nu s-a făcut rabat de la materiale. Mai mult, centrala a fost echipată cu turbine și generatoare de ultimă generație, cu aparatură la nivelul celei mai bune tehnologii de la acel moment. Cehoslovacii de la Skoda au venit special pentru montarea turbinelor. La fel și italienii de la Pirelli, care s-au ocupat de cablurile de înaltă tensiune. Investiția a costat 1.645 milioane de lei, în banii vremii, și a fost amortizată în 28 de ani. Până acum nu s-au făcut retehnologizări sau modificări majore, având în vedere faptul că centrala a funcționat foarte bine cu tehnologia de atunci. Singura noutate este sistemul de alarmare instalat ulterior.

Istoria acestui edificiu s-a scris de-a lungul a peste cinci ani și jumătate, timp în care s-au realizat volume astronomice de lucrări: s-au furat 42 de km de galerii subterane, s-au excavat 1,77 milioane mc de rocă, s-au turnat circa 930.000 mc de beton și au fgost montate 6.300 de tone de echipamente electromecanice.

Dat în folosință în anul 1966, barajaul Vidraru este cel mai mare baraj în arc din România, iar la data inaugurării sale se clasa, cu cei peste 166 de metri înălțime în primele cinci baraje în arc din Europa, ocupând locul 9 pe plan mondial. Deși ierarhia s-a modificat, barajul clasându-se acum pe locul 27 între barajele de acest tip din lume, edificiul rămâne în continuare unul impresionant.

Barajul realizat din 22 ploturi verticale este traversat de nouă galerii orizontale interioare în care se găsesc amplasate aparatele de măsură și control.

Totul a fost făcut cu o forță de muncă uriașă, tradusă în zeci de mii de ore de muncă în condiții deosebit de grele. Nenumărate accidente au avut loc, despre care nu s-a mai vorbit deloc. 80 de morți oficial, însă, conform surselor, neoficial, se vorbește de peste 400 de pierderi de vieți omenești. (sursa: Volumul ”50 de ani Hidrocentrala Vidraru”)

Asociaţiei Rest.Art: “În amintirea tuturor celor care au proiectat, construit şi exploatat “50 de ani Amenajarea Vidraru”, din arhivele noastre, ale Asociaţiei Rest.Art, am încercat un modest omagiu. Toate fotografiile sunt unice, în primă vizionare şi sunt găsibile şi în albumul monografic “Vidraru 50”, lansat la Curtea de Argeş (11.12.16), Piteşti (11.01.17) şi în curând la Bucureşti, 18.01.2017. Foto Ion Turcu.

Comments

comments