Toţi marii jucători ai lui FC Argeş şi-au încheiat cariera la echipe modeste

9,834 views

DESTINE LA INDIGO. Începând cu marele Nicolae Dobrin, niciunul dintre fotbaliştii exponenţiali ai lui FC Argeş nu şi-a încheiat cariera la clubul unde a cunoscut consacrarea. Dobrin a pus ghetele în cui la CS Târgovişte, Vlădoiu, Jean Barbu şi Constantin Schumacher s-au retras de la echipe din eşalonul doi, iar Mutu la ASA Târgu Mureş.

Dobrin, cel mai mare fotbalist român al tuturor timpurilor, şi-a încheiat cariera de jucător la modesta CS Târgovişte

Nicolae Dobrin, cel mai mare fotbalist român, a debutat la FC Argeş, la vârsta de 14 ani. A jucat primul meci în Naţională la 17 ani şi a înscris de şase ori în cele 48 de meciuri. Per total, Dobrin a adunat 409 meciuri şi 111 goluri în Divizia A şi a fost desemnat de trei ori cel mai bun fotbalist al anului, în 1966, 1967 şi 1971, iar în 1993 a primit titlul de cel mai bun fotbalist român al ultimilor 25 de ani. Deşi a refuzat să părăsească FC Argeş, marea sa dragoste, în ciuda presiunilor inimaginabile la care fusese supus, „Găscanul” a şocat în sezonul 1980 –1981, când a acceptat să joace la modesta CS Târgovişte, în Divizia B. Dobrin a fost însă omul providenţial şi al echipei din Târgovişte în acel campionat. Cu el în lot, gruparea dâmboviţeană a reuşit promovarea în divizia A. Spre dezamăgirea multor iubitori ai fotbalului argeşean şi nu numai, finalul carierei „Prinţului din Trivale” l-a găsit preţ de doi ani de zile în tricoul lui CS Târgovişte (1980-1982), o echipă modestă – mult prea modestă, comparativ cu valoarea marelui Dobrin.

Adrian Mutu, un alt mare jucător dat de FC Argeş, şi-a încheiat cariera de fotbalist la ASA Târgu Mureş

Adrian Mutu, supranumit „Briliantul” şi-a început cariera la FC Argeş, în 1996, unde a marcat 11 goluri în 41 de jocuri, fiind apoi vândut pe 600.000 de euro la Dinamo. Aici a înscris 26 de goluri în 18 de jocuri, dar în retur a fost transferat la Inter. Cea mai mare sumă pentru care a fost transferat Mutu a fost de 15,8 milioane euro, atunci când l-a achiziţionat Chelsea, în 2003. A urmat Fiorentina, unde Mutu a fost ales cel mai bun jucător din Seria A în sezonul 2006/2007, pentru ca în sezonul următor să fie declarat cel mai prolific atacant român, înscriind 17 goluri şi devenind astfel cel mai bun stranier din seria A. Mutu a jucat, de-a lungul timpului, la cluburi importante din străinătate, cum ar fi: Internazionale Milano; Hellas Verona; AC Parma; Chelsea; Juventus Torino; ACF Fiorentina; Cesena sau Ajaccio. După ce a jucat la cele mai mari cluburi din lume, „Briliantul” şi-a anunţat transferul la echipa Petrolul Ploieşti, acolo unde a declarat că vrea să-şi încheie şi cariera. Mutu, însă, şi-a mai încercat norocul şi la ASA Târgu Mureş, echipă de la care s-a retras din fotbal. Ca un destin ciudat, după Dobrin, un alt mare jucător al Argeşului şi-a pus ghetele în cui la o echipă modestă.

Nicolae Dică, final modest de carieră la Viitorul Constanţa

Nicolae Dică, născut pe 9 mai 1980 în Piteşti, şi-a început cariera de fotbalist la Centrul de copii şi juniori FC Argeş în septembrie 1991, sub îndrumarea antrenorului Gheorghe Cristian. Debutul lui Dică în Divizia A a avut loc pe 12 august 2000, pentru ca în 2004 să ajungă la Steaua, care a plătit pentru el 250.000 de euro. Şase ani mai târziu, pe 22 decembrie 2006, Gazeta Sporturilor îi acordă distincţia de „Jucătorul român al anului 2006” Dică devansându-i astfel pe Adrian Mutu şi Cristian Chivu. Acum, la final de carieră, nici Dică nu se va retrage cu mare fast din sportul care i-a adus atâta faimă, fotbalistul argeşean urmând să pună ghetele în cui la FC Viitorul Constanţa. Deşi echipa este patronată de Gică Hagi, se pare că aceasta nu va avea un „viitor“ prea lung în prima Ligă, Viitorul Constanţa aflându-se pe penultimul loc la jumătatea campionatului, iar, în cazul în care va retrograda, la cei 33 de ani, Nicolae Dică îşi va face meciul de retragere în Liga a II-a. Aşadar, şi pentru Dică – acelaşi destin ca la Dobrin şi Mutu.

„Cobra din Trivale”, Jean Barbu, fluier final… în Divizia B

De la regretatul Nicolae Dobrin încoace, Jean Barbu a fost cel mai reprezentativ jucător al clubului F.C. Argeş. Cel supranumit „Cobra din Trivale” a debutat în Divizia A la 20 august 1994 în meciul F.C. Argeş –€・Steaua 3 –1, în care a marcat campioanei un gol spectaculos. A evoluat în prima divizie la F.C. Argeş şi Rapid, de 144 de ori, marcând 84 de goluri. În Cupele Europene a jucat 8 meciuri şi a înscris 5 goluri. În Coreea de Sud a jucat 20 de meciuri în 6 luni şi a marcat 9 goluri. Apoi a jucat în Spania la Numancia, 41 de partide în care a înscris 6 goluri. La Echipa Naţională a fost convocat de trei ori şi a marcat două goluri. Viaţa de fotbalist a lui Jean Barbu a fost una spectaculoasă, evoluând în marile competiţii europene, însă piteşteanul şi-a încheiat şi el modest cariera de fotbalist în Divizia B, la Dacia Mioveni.

Neaga a fost golgheterul Stelei, însă şi-a încheiat cariera retrogradând cu CS Mioveni

Adrian Neaga, născut pe 4 iunie 1979 la Piteşti, a debutat la FC Argeş în 1997. Până în momentul transferului său la Steaua, Neaga a fost considerat unul dintre cei mai talentaţi fotbalişti din România ai Diviziei A. Joacă la mai multe cluburi din străinătate, iar în sezonul 2007-2008, se întoarce la Steaua, echipă la care a mai evoluat între 2001 şi 2004. Golgheter al echipei Steaua în sezonul 2003 –・2004, Neaga a câştigat un titlu în 2005 şi o Supercupă a României în 2002. Nici pentru Neaga finalul de carieră nu a fost unul prea strălucit, fostul golgheter al Stelei a spus adio fotbalului la CS Mioveni, după un sezon catastrofal, care a şi dus la retrogradarea echipei.

Vlădoiu a jucat la cele mai mari echipe din România, dar s-a retras din fotbal la UTA Arad, în Liga a II-a

Vlădoiu şi-a început cariera de fotbalist la Aripi Piteşti, de unde a fost transferat la FC Argeş. La 31 octombrie 1987, Vlădoiu debuta în Liga I, într-un meci împotriva Oţelului, iar în iarna anului 1991 a fost cedat de clubul piteştean la Steaua. A câştigat alături de Steaua un titlu de campion al României, în sezonul 1992-1993, şi a jucat la formaţia roş-albastră 77 de meciuri unde a înscris 24 de goluri. A jucat apoi un an şi jumătate pentru Rapid, timp în care a evoluat în 44 de meciuri şi a înscris de 22 de goluri. S-a întors la Steaua în anul 1995, devenind golgheterul campionatului alături de formaţia care avea să câştige Liga I în acel sezon. La sfârşitul campionatului s-a transferat în primă ligă germană, la FC Koln, care a plătit în schimbul atacantului suma de 800.000 de dolari. A bifat 51 de prezenţe în Bundesliga, marcând 10 goluri, după care s-a întors în ţară, la Dinamo. În iarna lui 2000 a revenit în Germania, la Kickers Offenbach. După un alt sezon la Steaua, în 2001, Vlădoiu s-a întors la clubul care l-a lansat în fotbalul mare, FC Argeş, pentru ca, mai apoi, la finele sezonului, să plece la Universitatea Craiova. După o scurtă experienţă la Craiova, Jean s-a întors la FC Argeş, unde a mai evoluat în 16 meciuri. Cariera însă şi-a încheiat-o în 2004 în Liga a II-a, la UTA Arad, unde a evoluat în 3 meciuri şi a marcat un gol. Vlădoiu a evoluat la Echipa Naţională în 28 de meciuri, marcând două goluri.

Schumacher, „Copilul teribil al Argeşului“ final de carieră în Liga a II-a

Pe 5 martie 1994, Constantin Schumacher a debutat la FC Argeş, într-un meci de divizia B, FC Argeş –€・Gloria Buzău (2-0). Timp de cinci ani, „Copilul teribil” a jucat la FC Argeş, în 147 meciuri, înscriind 28 de goluri şi a fost unul dintre „Motoarele echipei care a ajuns să joace din nou în Cupa UEFA, după 17 ani. Deşi era favoritul „Generalului” de atunci, Constantin Stroe, în sezonul 1999 –・2000, Schumacher a plecat la Rapid, club care a plătit grila în valoare de 110.000 de dolari. Patru sezoane a jucat la Rapid, înscriind 16 goluri în 90 de meciuri. În 2003 –2004, Şumi a jucat în China, la Chongqing Qiche, iar din februarie 2005 s-a transferat la Universitatea Craiova. A revenit la Piteşti în finalul sezonului 2006-2007, dar nu a mai putut face nimic şi FC Argeş a retrogradat. Apoi a ales să meargă la Piatra-Neamţ, pentru încă un sezon în Prima Ligă. Finalul carierei, în 2008, l-a găsit pe Şumi la Internaţional Curtea de Argeş, în Liga a II-a.

Bogdan Argeş Vintilă, portarul cu numele judeţului, nevoit să se retragă de la Concordia Chiajna

Bogdan Argeş Vintilă este, poate, ultimul vultur adevărat din Trivale. S-a născut la Bucureşti, pe 27 februarie 1972, dar pentru că tatăl său era un suporter înfocat al echipei FC Argeş, în special al lui Dobrin, i-a pus al doilea prenume „Argeş”. La FC Argeş, Vintilă a ajuns în 1993, pe când echipa era în eşalonul secund. A pus umărul la promovarea echipei, şi pe 20 august 1994, a debutat în Divizia A, cu o victorie împotriva Stelei, scor 3-1. După un conflict cu Florin Halagian, antrenorul de atunci, Bogdan a fost nevoit să părăsească Piteştiul şi a mers la FC Naţional. În 2003 a părăsit România, devenind elevul lui Hagi la Bursaspor, dar nu a reuşit să-şi salveze echipa de la retrogradare, aşa că a reziliat contractul cu turcii şi s-a întors în ţară. Unde în altă parte decât la FC Argeş? A continuat să apere poarta echipei încă trei sezoane, pentru ca în vara lui 2007 să fie nevoit să plece la Concordia Chiajna, după ce nimeni din conducerea clubului nu îl mai dorea, acolo unde şi-a încheiat şi cariera de portar. Vintilă a fost de cinci ori selecţionat în Echipa Naţională.

Pentru Vali Năstase şi Vasile Popa, finalul a fost departe de clubul unde au cunoscut consacrarea

Supranumit şi „Fundaşul de fier“, Vali Năstase este unul din jucătorii exponenţiali plecaţi de la FC Argeş în fotbalul mare. A jucat la Dinamo, apoi la Genoa, Palermo, Bologna şi Ascoli. După un scurt stagiu în Germania în Liga 3, la FC Braunschwig, Vali Năstase a revenit în ţară pentru a pune capăt carierei sale, dar nici el, ca, de fapt, niciunul dintre marii fotbalişti ai lui FC Argeş, nu şi-a făcut retragerea sub culorile clubului care l-a consacrat, ci de la Gloria Bistriţa în turul sezonului 2012-2013.
La fel ca şi Năstase, şi Vasile Popa, fostul mare libero al echipei din Trivale, a pus ghetele în cui departe de locul unde s-a consacrat, tot la Gloria Bistriţa.

Comments

comments