Torţionarul Alexandru Vişinescu a înfipt baioneta în inima marelui lider ţărănist argeşean Ion Mihalache

0
479

Printre victimele criminalului Alexandru Vişinescu, condamnat vineri, 24 iulie la  20 de ani de închisoare, se numără şi fostul mare lider ţărănist argeşean Ion Mihalache.

 

Unul dintre martori audiaţi în dosarul lui Vişinescu a susţinut în faţa instanţei că Alexandru Vișinescu a înfipt baioneta în inima lui Ion Mihalache, pentru a fi sigur că omul politic a decedat în Penitenciarul din Râmnicu Sărat pe care acesta îl conducea.

Martorul Mihai Marinescu, apropiat al lui Ion Diaconescu, a citit în faţa judecătorilor o mărturie din cartea fostului deținut Ion Ovidiu Bercea, în care acesta din urmă susține că Vișinescu a înfipt personal baioneta în inima lui Ion Mihalache, pe 6 martie 1963, ca să verifice dacă omul politic a murit. Marele lider ţărănist murit într-o celulă a Penitenciarului Râmnicu Sărat, pe 6 martie 1963.

Despre Ion Mihalache martorul cel mai autentic, de la „fața locului” declară:

„Acest om, care a fost un exemplu de comportament, nu a murit de moarte naturală. El a fost asasinat cu premeditare, deoarece continua să rămână un simbol al rezistenței românești. În nenumărate rânduri a protestat, făcând să răsune tot celularul. Ofițerul politic și comandantul Vișinescu l-au bătut în permanență, i-au creat condiții să se îmbolnăvească și nu i-au acordat îngrijire medicală. Intrau și aruncau cu găleata apă pe el, în plină iarnă. Eu i-am supravegheat celula prin cele șase găuri pe care le făcusem în ușă. Pe Ion Mihalache îl băteau zilnic în celulă, până și-a dat duhul. Dacă n-aș fi fost de față, această mărturie n-ar exista. Acum, când sunt în lumea liberă, am datoria să anunț acest asasinat pe care l-a săvârșit comandantul Vișinescu. Strigătele: Fraților, aici este Ion MIHALACHE. Mă omoară! – au răsunat zilnic în celular. Această crimă nu poate fi uitată”.

Extras din cartea Prin ungherele iadului comunist: Râmnicu Sărat – Ion Diaconescu, Cicerone Ionițoiu.

Ion Mihalache – ministru în mai multe guverne

Ion Mihalache s-a născut pe 3 martie 1882 la Topoloveni şi a murit pe 6 martie 1963 în penitenciarul de la Râmnicu Sărat, închisoarea cu regim de exterminare fizică a deținuților politici. A fost învățător, om politic, ministru în mai multe guverne, fondator și președinte al Partidului Țărănesc, vicepreședinte al Partidului Național-Țărănesc.

Fiu de țăran sărac, dotat cu o capacitate intelectuală de excepție, a urmat școala normală și a ajuns învățător. În Primul Război Mondial, Ion Mihalache s-a distins în luptele pentru apărarea patriei în regimentele muscelene, la trecătorile de pe Valea Dâmboviței, pe fronturile de la Oituz și Mărășești, fiind decorat cu ordinul militar de război „Mihai Viteazul”. A organizat și militat pentru izbânda referendumului prin care populația din Basarabia a hotărât în 1918 revenirea la patria mamă.

După Primul Război Mondial, a întemeiat Partidul Țărănesc, având ca obiectiv să ducă la îndeplinire ceea ce regele Ferdinand I al României promisese pe front soldaților, în discursul pe care i-l scrisese regina Maria împreună cu Barbu A. Știrbey, discurs care făgăduia pământ țăranilor și care îi însufletise să lupte eroic la Mărăști, Mărășești și Oituz.

După succesul electoral din 1919, partidul lui Mihalache formează un bloc guvernamental alături de Partidul Național Român din Transilvania, formând guvernul Guvernul Alexandru Vaida-Voievod. Ion Mihalache deținea funcția de ministrul agriculturii și domeniilor (16 decembrie 1919 – 12 martie 1920).
O realizare deosebită care a dat conținut și profunzime învățământului agricol a fost cea datorită legii din 1920 (cunoscută sub numele de „Legea lui Ion Mihalache” prin care, pentru instruirea elevilor, s-au atribuit școlilor agricole terenuri în suprafață de circa 100 ha, iar celor horticole de 25 de ha.
În anul 1926, Partidul Țărănesc se unește cu Partidul Național Român, condus de Iuliu Maniu. Acesta devine președintele partidului, iar Mihalache vicepreședinte.

În concepția lui Mihalache, progresul țării nu consta în industrializare ci în agricultură. El milita pentru cooperative formate în mod voluntar de către țăranii improprietăriți la întoarcerea de pe front. Pentru a-și pune în aplicare ideile, a organizat obștea sătească de la Topoloveni-Argeș să producă rentabil pe suprafețe optime, asociindu-i pe țărani într-o cooperație cu rezultate notabile în plan economic și social. La Topoloveni, țăranii au beneficiat de școli superioare, de asistență medicală, de cămin cultural, de băi comunale și, în general, de un standard civilizat de existență.

Între 1928 și 1930, Mihalache a fost ministru al Agriculturii și Domeniilor, în guvernele național-țărăniste Iuliu Maniu și George G. Mironescu. Din 1930 până în 1933 ocupă funcția de ministru de externe, tot în guvernele național-țărăniste, ale lui Grigore. G. Mironescu și Alexandru Vaida-Voievod și Iuliu Maniu.

În 1941, a solicitat mobilizarea sa și a îmbrăcat din nou haina militară pentru câteva zile, luptând de partea armatei române până la Nistru pentru eliberarea Basarabiei, dar a fost eliberat din ordinul personal lui Ion Antonescu.
După venirea la putere a comuniștilor, prin guvernul condus de Petru Groza, Ion Mihalache este arestat cu ocazia diversiunii cunoscute sub denumirea de „€Înscenarea de la Tămădău”€ punctul de plecare al unui proces intentat împotriva unor personalități marcante ale PNȚ. La 12 noiembrie 1947, în urma acestui proces, a fost condamnat la temniță grea pe viață, 10 ani degradare civică, confiscarea averii și 50.000 de lei cheltuieli de judecată.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here