Toate zonele inundate săptămâna trecută în Argeş erau trecute pe hărţile de risc! 47 de milioane de euro, aruncaţi pe apa sâmbetei

După inundaţiile catastrofale, cauzate de ploile istorice de săptămâna trecută, necesitatea şi corectitudinea hărţilor de risc şi de hazard întocmite la nivel local  de Administraţia Bazinală de Apă Argeş-Vedea au fost comentate pe larg şi în diverse moduri. Plecând de la preţul lor, versus nevoia de a se cheltui aceşti bani, până la cât de bine sunt interpretate de cei pentru care sunt făcute: primarii fiecărei localităţi şi cetăţenii acestora.
Preţul, 47 de milioane de euro, a fost suportat în mare parte din fonduri de la Uniunea Europeană, cea care ne-a impus, de altfel, alcătuirea unor astfel de documente. Deşi au fost terminate doar de câteva luni, toate hărţile, atât cele care calculau posibilele debite, cât şi cele ce arată mărimea zonelor ce ar putea fi afectate de apa revărsată, pentru fiecare scenariu, au fost comunicate primarilor din fiecare localitate. „Noi am făcut un singur rând de hărţi, pentru că am început printre ultimii din ţară, dar acest lucru a fost un avantaj, pentru că am învăţat din greşelile altora şi le-am făcut foarte bune din prima. Au fost făcute cinci scenarii: pentru debite posibil să apară o dată la 5 ani, la 10 ani, 50 de ani, la 100 de ani şi o dată la 1.000 de ani! Sunt diverse limite. După aceea, calculând la valoarea respectivă, s-a intrat pe hartă şi s-a stabilit ce zone se inundă, în cazul respectiv. După ce am terminat hărţile, toţi primarii din Argeş au primit aceste hărţi şi le-au trecut în planul de apărare al localităţilor, deci toţi trebuiau să  cunoască respectivele scenarii şi să îşi ia măsuri, să fie, practic, pregătiţi! Unii însă refuză să accepte aceste limite de inundabilitate pentru că în anumite zone sunt terenuri agricole şi apoi nu mai pot să le scoată din extravilan şi să le bage în intravilan, pentru construcţii, dat fiind că e zonă inundabilă. Ei nu au înţeles că o construcţie se poate aproba şi în zonă inundabilă, dar cu condiţia ca respectiva persoană să îşi facă singură dig de apărare! Plus că au aprobat construcţii în apropiere de cursuri de apă fără să trimită oamenii să îşi ia aviz de la noi. L-am fi dat doar cu această condiţie! Dar toate zonele unde s-au produs inundaţii săptămâna trecută erau pe hărţile întocmite de noi, cu risc mai mic sau mai mare!“, spune Cristian Barbu, şeful Serviciului Dispecerat al ABAAV.

Probabilitatea ca pârâul Bascov să ajungă la debitul de 200 de metri pe secundă era de 1 la 1.000 de ani

În ce priveşte inundaţiile provocate de minusculul pârâu Bascov, cel ce în timpul anului are un debit de numai 5, maximum 10 metri cubi pe secundă, şi acestea erau pe listă! Potrivit specialiştilor de la Ape, zona care a fost afectată s-ar fi inundat şi la un debit cu posibilitate de apariţie o dată la 100 de ani, deci unul la care edilii locali şi locuitorii zonei s-ar fi putut gândi că îl prind în timpul vieţii lor, dar cu pagube mult mai mici, este adevărat. Însă condiţiile meteo din ziua de joi, cu ploi abundente, de peste dealurile Cotmenei, ce s-au mutat apoi spre Bascov, unde pământul îmbibat deja nu a mai putut absorbi nimic din apă, peste care s-a adăugat şi apa scursă de pe dealuri, au dus la crearea unui debit istoric, de peste 200 de metri cubi pe secundă! Valoarea a fost calculată prin refacerea undei de viitură, după urmele lăsate de apă şi alcătuirea unor profiluri specifice. Însă, deşi unul istoric, ce nu s-a mai întâmplat niciodată de când se fac măsurători de acest fel, chiar şi acest debit era calculat în hărţile de risc, cu probabilitate de apariţie o dată la 1.000 de ani!
Partea proastă pentru locuitorii zonei ce au fost afectaţi este că apa a antrenat o mulţime de mizerii şi resturi de diverse feluri, care s-au blocat sub podul de la intrare în Piteşti şi au acţionat ca un dop. Nemaiavând pe unde se scurge, apa a luat-o pur şi simplu înapoi, în curs  pe curs, ceea ce a determinat ridicarea nivelului chiar şi până la etajul doi al unora dintre case.  
De asemenea, pe hărţile de inundabilitate erau, dacă cineva ar fi vrut să le citească cu adevărat şi ar fi informat şi populaţia la ce ar trebui să se aştepte, atât inundaţia de pe pârâul Vârtej, de la Băbana, cât şi cea de la Vedea.