Săptămâna trecută, Senatul României a adoptat legea privind aprobarea ordonanţelor de Guvern, emise anul trecut, prin care se stabilesc anumite forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute în România.
Deşi mulţi au criticat măsura, considerând-o „mită electorală” şi motivând că Biserica are suficiente resurse financiare să-şi plătească ţârcovnicii, legea a trecut fără probleme. „Atâta vreme cât Biserica, pe lângă latura sa metafizică şi religioasă, are legătură şi cu importante proprietăţi şi venituri proprii, cu donaţii care sunt nefiscalizate, eu cred că are destule resurse să reuşească, în acest moment pentru România, să îşi plătească aceşti cantori. Nu cred că este datoria bugetelor locale să o facă”, au fost de părere unii senatori.
Totuşi, majoritatea a votat ca aproape 19.000 de oameni, reprezentând personalul neclerical din biserici, mai exact cântăreţii, să fie puşi pe rolul de plată al autorităţilor locale, care vor trebui să aloce banii pentru salariile acestora.
Prin ordonanţă, în categoria personalului neclerical care beneficiază de sprijin sub formă de contribuţii de la bugetul de stat şi de la bugetele locale a fost inclus cantorul, sau cântăreţul bisericesc, cu excepţia cultului mozaic, unde respectiva funcţie este clericală. Dacă legea nu ar fi fost votată, un număr de 18.951 salariaţi reprezentând personalul neclerical al cultelor, care desfăşoară activităţi conexe actului cultic din această categorie, ar fi trebuit concediaţi, neexistând cadrul legal care să permită plata lor.

Comments

comments

DISTRIBUIȚI