Luni, completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a României a judecat recursul în cazul procurorului piteştean Gheorghe Dumitru, acuzat că a fraudat examenul de promovare în funcţie din noiembrie 2007, când a candidat la funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteşti. Dumitru a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare pentru comiterea infracţiunii de cumpărare de influenţă, sentinţa fiind definitivă. Practic, completul de 5 a menţinut sentinţa dată de completul de 3 judecători în martie 2013. Alături de procurorul piteştean au mai fost condamnaţi alţi patru magistraţi implicaţi în dosar, printre care şi Gabriela Ghiţă, fost procuror general adjunct al României, care a primit doi ani de închisoare cu executare pentru distribuirea de informaţii confidenţiale. Gabriela Ghiţă, fostul procuror adjunct al României, a fost cea care i-a furnizat, prin intermediari, lui Dumitru subiectele pentru concurs.

 

În actele depuse la instanţă, anchetatorii arată cum, la scurt timp după ce s-a decis să candideze pentru funcţia de şef la Parchetul Curţii de Apel Piteşti, Dumitru Gheorghe, l-a contactat pe un bun prieten al său, Gheorghe Cerbeanu, judecător la Tribunalul Vâlcea. Acesta i-a făcut cunoştinţă cu un fost judecător la Curtea Supremă, Gheorghe Bucur, care a fost membru în CSM până în 2004, apoi s-a pensionat devenind notar public. Toţi trei – procurorul, judecătorul şi notarul – s-au întâlnit pe 18 octombrie 2007 la Restaurantul Bruxelles din Bucureşti.

Discuţiile de la masă au fost înregistrate de procurorii DNA, care au surprins momentul în care fostul membru CSM s-ar fi oferit să intervină pe lângă doi actuali membri CSM, Cristian Deliorga şi Liviu Dăscălescu, şi să-i obţină procurorului piteştean „o notă bună“ la examen. „Nu mă feresc să vorbesc cu Deliorga… pe când eram în CSM ne ajutam reciproc… dar poate am să vorbesc cu Dăscălescu. (…) Să vedem ce zice luni… Dacă ţine de el, zic că deja e rezolvabilă …“, le spune Bucur.
La final, Dumitru Gheorghe a deşertat în portbajagul maşinii notarului „cadourile“ aduse de-acasă – „patru sacoşe de dimensiuni mari, două recipiente de câte cinci litri şi un sac de dimensiuni mari, toate conţinând băuturi alcoolice, vin şi whisky“.

Câteva zile mai târziu, pe 23 octombrie, Gheorghe Bucur l-a sunat pe procurorul Deliorga, care se afla într-o vizită oficială la Monaco, împreună cu Anton Pandrea, preşedintele de atunci al CSM.
Nu se ştie ce au vorbit cei doi, însă ulterior Bucur i-a transmis judecă torului Cerbeanu rezultatul discuţiei, iar acesta l-a informat pe Dumitru Gheorghe, într-o discuţie telefonică interceptată de procurorii DNA:

Cerbeanu: Bine, ăla e cu Pandrea plecat pe la Monaco, da’ îi zise la telefon… Spuse că te cunoaşte, avu o reacţie, aşa, pozitivă… Când auzii că e vorba de tine…

Gheorghe: Da. Da!

Cerbeanu: Zise aşa, că la examenul psihologic n-are cu ce să te ajute, aşa că nu poate…

Gheorghe: Aha!

Cerbeanu: Da’ zise că la comisiile celelalte, cu procurorii, e… OK!“.
 

După ce procurorul piteştean a trecut testul psihologic, fostul membru CSM l-a chemat din nou la Bucureşti. Cei doi s-au întâlnit la Restaurantul Quadri, unde şi-a făcut apariţia şi procurorul Eugen Cojocaru din Parchetul General, care fusese desemnat de CSM ca preşedinte supleant al comisiei de examinare din cadrul concursului de promovare.
Întâlnirea a fost doar filmată de anchetatori, muzica din restaurant şi tonul şoptit folosit de cei de la masă împiedicându-i să înregistreze inteligibil cele ce şi-au spus. Dumitru Gheorghe a mărturisit însă mai târziu, la DNA, că Eugen Cojocaru i-ar fi cerut 50.000 de euro ca să-l promoveze şef, dar l-a convins să primească doar 15.000, sumă pe care i-a trimis-o câteva zile mai târziu prin intermediul notarului Bucur. Ulterior, în timpul anchetei, el şi-a retractat mărturisirea.
Anchetatorii arată în rechizitoriu că, în ziua celor două probe ale concursului, procurorul piteştean Dumitru Gheorghe s-a alarmat când a văzut că la prima dintre ele a luat o notă mai mică decât contracandidatul său. El a fost liniştit de prieteni, care l-au asigurat că „aceasta este strategia de joc“. După a doua probă, cea scrisă, notarul Bucur l-a sunat pe procurorul Cojocaru ca să afle cum s-a descurcat protejatul său.

Cojocaru: El e cam, să ştii că-i cam…

Bucur: Cam tâmpiţel!

Cojocaru: Cam handicapat el aşa, da! Da’ în sfârşit! (…) E fratele nostru…“.
În aceeaşi seară, pe 27 octombrie, înainte ca rezultatele examenului să fie anunţate oficial, Eugen Cojocaru l-a mai sunat o dată pe Bucur să-l anunţe că „fratele“ lor a luat examenul. „Prietenii noştri să trăiască, că, vorba ceea, trăiesc ei, trăim şi noi pe lângă ei“, a conchis, el satisfăcut de reuşită. 

 

Comments

comments

DISTRIBUIȚI