Senator Ovidiu Puiu: „PNRR-ul este în continuare marcat de secretomanie și multe incertitudini! PNRR-ul României a ajuns să fie criticat în presa germană, care a scris de curând că sunt șanse mari ca acesta să fie respins de Comisia Europeană fără informații suplimentare. Greu de crezut că presa germană se trezea vorbind din neant despre PNRR-ul României, fără să fi avut acces la informații de la sursă. În fapt, cam toți cei care au legături cu Bruxelles-ul din poziția de europarlamentari sau angajați ai unor instituții europene spun cam același lucru, anume că PNRR-ul României e un motiv serios de îngrijorare pentru Comisia Europeană, că nu prezintă costuri și date exacte, că are lacune serioase. Doar la București domnește un optimism exacerbat, demn de o campanie electorală în plină desfășurare. ”PNRR-ul României este un plan foarte bun!” ne spun guvernanții, care uită însă că PNRR-ul e un document public și că fiecare s-a putut convinge singur de cât de bun și coerent este răsfoindu-l.
Discuțiile despre PNRR sunt în continuare marcate de secretomanie, de lipsă de transparență și de consultare. Am aflat că s-a decis de curând să se scoată din PNRR proiectele directe ale unor companii de stat și private în domeniul energiei. Este evident că aici nu e vorba de răzgândire, ci de semnale de la Bruxelles că PNRR nu este o pușculiță de partid.
Dincolo de acest episod însă, în spațiul public nu se mai face aproape deloc vorbire despre fondul PNRR. Nu știm care este stadiul real al negocierilor, care este forma actualizată a reformelor propuse, care este stadiul proiectelor majore propuse la finanțare sau cum vor arăta call-urile de proiecte pentru care potențialii aplicanți, care s-ar putea pregăti încă de acum pentru competiții. Sunt zeci de reforme și sute de investiții propuse spre implementare într-o perioadă extrem de scurtă, de doar patru ani, despre care nimeni nu vorbește nimic. Asta în condițiile în care România și-a dovedit pe deplin (in)capacitatea de gestionare a banilor europeni, rata de absorbție pe exercițiul financiar 2014-2020 fiind de doar 51% la 2 iulie 2021, adică după mai bine de șapte ani! Nicio vorbă nici despre celelalte zeci de miliarde care vor ajunge în România prin politicile tradiționale de coeziune sau dezvoltare rurală.
Liderii coaliției de guvernare se întrec în pronosticuri despre când vor intra primii bani din PNRR, dar omit să vorbească despre fondul problemei, despre reformele propuse, despre termene, despre capacitatea de implementare. La cum merg lucrurile, nici nu mai era nevoie de semnalul din presa germană că PNRR-ul riscă să fie respins fără informații suplimentare. În lipsa unei mobilizări reale și a unui acord național transpartinic, PNRR-ul are toate șansele să rămână acolo unde este și astăzi, adică pe hârtie!„