Sărbătoare mare – Sfânta Parascheva. Ce este interzis să faci pe 14 octombrie

Sfânta Parascheva, considerată de creştinii ortodocşi una dintre cele mai populare sfinte din calendar, este celebrată în fiecare an pe 14 octombrie.

Se spune că Sfânta Parascheva apără, în general, de toate relele, fiind mare făcătoare de minuni. De asemenea, Sfânta Parascheva se roagă pentru fetele nemăritate să aibă parte de soți buni, iar pentru cele însărcinate, să nască ușor.

Cine a fost Sfânta Parascheva

Viața Cuvioasei de la Iași Născută în Epivat (azi Boiados), în Tracia, pe ţărmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol, capitală a Imperiului Bizantin, Sfânta Parascheva a trăit în prima jumătate a veacului al XI-lea.

Şi-a însuşit încă din fragedă copilărie modelul vieţuirii întru Hristos, înţelegând sensurile profunde ale iubirii de semeni, ale milosteniei şi faptelor bune.

La vârsta de 10 ani, în timp ce se afla într-o biserică, a auzit la Sfânta Evanghelie cuvintele: „Oricine voiește să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea sa și să-Mi urmeze Mie” (Marcu 8, 34). Acela a fost momentul în care a decis definitiv traseul pe care avea să-l urmeze: cel al credinţei în Hristos şi al jertfirii pentru cei nevoiaşi.

Astfel, aşa cum consemnează scrierile, toată viaţa şi-a împărţit hainele şi tot ce avea mai de preţ celor sărmani şi lipsiţi de ajutor. După moartea părinților, a părăsit casa părintească și s-a îndreptat spre locurile sfinte de la Ierusalim.

A început acest lung pelerinaj trecând mai întâi prin Constantinopol, unde s-a închinat la moaştele sfinţilor din cetate. Aici a cerut binecuvântarea părinţilor duhovniceşti şi şi-a continuat drumul, stând un timp la Calcedon (actualul Kadikoy, în Turcia), mergând apoi în Heracleea Pontului, într-o mănăstire închinată Maicii Domnului. Cuvioasa Parascheva a ajuns la Ierusalim, hotărând să rămână pentru tot restul vieţii sale în locurile în care au trăit Mântuitorul şi Sfinţii Apostoli.

Însă, la 25 de ani, a părăsit mănăstirea din pustiul Iordanului, îndreptându-se spre casă, după ce într-o noapte, în timp ce se ruga, un înger de lumină i-a spus: „Lasă pustiul şi întoarce-te în patria ta, unde vei da trupul tău, iar sufletul tău se va duce în cer, alături de Mirele tău pe care L-ai iubit mai mult decât pe părinţi, pe rude şi toate bunurile din lume”.

Aşadar, tânăra Parascheva a plecat înapoi spre casă, unde avea să trăiască smerit, fără să fie recunoscută de cineva. La 27 de ani, Cuvioasa şi-a încredinţat sufletul în mâinile lui Hristos, pe care-L iubise atât de mult, iar trupul ei a fost îngropat aproape de mare Sfintele sale moaşte au fost descoperite mult mai târziu de un călugăr, după ce Cuvioasa s-a arătat în vis unui anume Gheorghe din Kallicrateia, om cu frica lui Dumnezeu, şi unei femei pe nume Eftimia.

Aşa se face că trupul neputrezit şi înmiresmat al Sfintei Parascheva a fost mutat în Biserica „Sfinţii Apostoli” din Kallicrateia, unde s-a scris că a stat vreme de 200 de ani. Mulţimi de oameni au venit să se închine sfintelor sale moaşte, după ce s-au dovedit a fi făcătoare de minuni.

Din Kallicrateia, moaştele Sfintei Parascheva au fost mutate în 1235 la Târnovo (Bulgaria de astăzi), unde au stat vreme de 160 de ani. De aici, au fost duse la Belgrad, unde au poposit până în 1521, apoi s-au întors la Constantinopol, pentru alţi 120 de ani.

În 1641, moaștele Sfintei Cuvioase au fost trimise spre Moldova, într-o lungă şi definitivă călătorie. (Domnitorul Vasile Lupu a primit sfintele sale moaşte în dar de la Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol) Racla cu moaştele Sfintei a fost adusă cu o corabie pe Marea Neagră până la Galaţi, fiind însoţită, aşa cum consemnează documentele vremii, de trei mitropoliţi greci.

De la Galaţi, a fost adusă la Iaşi. În capitala Moldovei, Sfânta a fost întâmpinată cu mare cinste de către Vasile Lupu, mitropolitul Varlaam şi de către episcopii de Roman şi Huşi. La 13 iunie 1641, Cuvioasa a fost aşezată în Biserica „Sfinţii Trei Ierarhi”, până în anul 1889, când a fost mutată în Catedrala mitropolitană, unde se află şi astăzi.

Tradiții populare. Ce este interzis să faci pe 14 octombrie

Pe 14 octombrie este interzis să calci, să cosi, să faci mâncare sau alte treburi în gospodărie, dacă vrei să eviţi durerile de cap şi cele oculare. Conform unei credinţe străvechi, printre bucatele mâncate sau date de pomană nu trebuie să se numere şi cele cu cruce, nucile, castraveţii sau pepenele roşu. În schimb, e bine să se împartă celor sărmani must şi vin nou, dar şi pâine sau lipie.

Femeile însărcinate trebuie să se roage Sfintei Parascheva să aibă o naștere ușoara și un copil sănătos. De asemenea, trebuie să împartă din bucatele lor unor copii sărmani. Conform tradiției, în această zi, nu trebuie să se împartă alimente care amintesc de forma crucii, nuci, castraveți și pepene rosu. Totodată, aceste alimente nu trebuie consumate în această zi.

Este interzis și țesutul, spălatul rufelor, cusutul, călcatul, măturatul, iar femeile nu trebuie să aprindă focul în vatră.