Sâmbătă este Ziua Crucii. Busuiocul sfinţit se păstrează la icoane fiind folosit pentru vindecarea unor boli

1,599 views

Sâmbătă este Ziua Crucii. Busuiocul sfinţit se păstrează la icoane fiind folosit pentru vindecarea unor boli. Înălţarea Sfintei Cruci este cea mai veche şi cea mai importantă dintre sărbătorile creştine închinate cinstirii crucii lui Iisus. Atât în calendarul ortodox şi greco-catolic, cât şi în cel latin această sărbătoare se ţine pe data de 14 septembrie.

Prin această sărbătoare creştinii comemorează două evenimente deosebite din istoria lemnului crucii:

– aflarea crucii de către Sfânta Elena, mama împăratului Constantin cel Mare pe care a fost răstignit Iisus şi înălţarea ei solemnă, în văzul tuturor, de către episcopul Macarie de Ierusalim, în ziua de 14 septembrie 326;
– readucerea lemnului crucii de la perşi, în anul 629, pe timpul împăratului bizantin Heraclius I, care a depus-o în biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, după care patriarhul Zaharia de Ierusalim a înălţat-o în văzul tuturor, la 14 septembrie 630.

Pentru că e un moment de pocăinţă, în această zi mare se ţine de preferat post negru. Cel ce se roagă şi ţine post negru se vindecă de boli.

Ziua Crucii este considerată data ce vesteste sfârşitul verii şi începutul toamnei

Ziua Crucii este considerată data ce vesteste sfârşitul verii şi începutul toamnei. Calendarul popular consemnează aceasta zi şi sub alte denumiri, cum ar fi Cârstovul Viilor şi Ziua Şarpelui. Sub prima denumire, ziua este cunoscută mai ales în zonele deluroase şi sudice, în zonele viticole, marcând începutul culegerii viilor. A doua denumire este legată de faptul că, din această zi, se crede că şerpii şi alte reptile încep sa se retragă în ascunzişurile subterane, hibernând până în primăvară. La sate, încă se mai crede că şerpii, înainte de a se retrage, se strâng mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o margică numită “piatra nestemată”, ce ar folosi pentru vindecarea tuturor bolilor.

Nu este bine să mănânci usturoi, nuci, prune și pește

În această zi nu ai voie să lucrezi pentru a nu atrage primejdiile şi, de asemenea, nu este bine să mănânci usturoi, nuci, prune și pește. Potrivit altor tradiţii, de Ziua Crucii se strâng ultimele plante de leac (boz, micşunele, mătrăguna, năvalnic), care sunt duse, împreună cu buchet de flori şi busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii şi a fi sfinţite. Plantele astfel sfinţite se păstrează apoi în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar şi la farmecele de dragoste.

Busuiocul sfinţit de Ziua Crucii se pune în vasele de apă ale păsărilor, pentru a le feri de boli, în lăutoarea fetelor, pentru a nu le cădea parul, şi la streşinile caselor, pentru a le feri de rele, în special de trăsnete.

Tot în această zi, în Bucovina, oamenii atârnau în ramurile pomilor fără de rod cruci de busuioc sfinţit, crezând că astfel vor avea parte de recoltă bogată în toamna viitoare.

Comments

comments