Salvați Copiii: Segregarea copiilor romi în școli, interzisă pe hârtie, dar practicată pe teren. Bilanțul aplicării reglementărilor cu privire la segregarea școlară din România.  

Cu toate că la nivel oficial segregarea etnică în școli este interzisă explicit din anul 2007, atât documentele oficiale, cât și analizele efectuate de organizațiile neguvernamentale arată că fenomenul persistă, deși dimensiunea reală nu este cunoscută, relevă Raportul alternativ Salvați Copiii România. În România, procentul copiilor de etnie romă, cu vârste cuprinse între 6 și 15 ani, care fac parte din clase în care toți colegii sunt de etnie romă, de 10% în anul 2011, s-a menținut, în mod îngrijorător și în 2016, în pofida demersurilor antisegregare ale autorităţilor.

Mai mult, Raportul societății civile de monitorizare a implementării strategiei naționale de integrare a romilor în România în 2019 arată că procesul de desegregare a fost realizat „foarte superficial”, iar „segregarea copiilor romi la școală este încă raportată, în ciuda obiectivului declarat al autorităților de a o elimina”.

În cadrul aceluiași raport, se face referire la monitorizarea fenomenului de segregare în 394 de unități școlare din regiunea de nord-est a țării. Una dintre constatări este că 20% din numărul total de şcoli manifestă cel puțin o formă de segregare. De asemenea, 50% din numărul total al comunităților implicate (112)  în procesul de monitorizare au cel puțin o școală unde există o formă de segregare.

Una dintre concluziile Centrului European pentru Drepturile Romilor din 2016 arată că „elevii romi din clase sau școli segregate au condiții de învățare mult mai rele decât colegii lor din școli mixte: clădirile sunt adesea într-o stare proastă și încălzirea și accesul la electricitate și canalizare este absent, în comparație cu școlile mixte. Aceste condiții conduc la o rată ridicată a abandonului școlar și la rezultate școlare semnificativ mai slabe.”

Cu ocazia Zilei Internaționale pentru eliminarea discriminării rasiale (sărbătorită pe data de 21 martie), dar și a Zilei Internaționale a Romilor (sărbătorită pe 8 aprilie), Organizația Salvați Copiii și Agenția Națională pentru Romi trag un semnal de alarmă cu privire la fenomenul discriminării etnice în rândul copiilor, fenomen încă prezent în societate, nesoluționat în ciuda amplorii cunoscute.

În cadrul dezbaterii online organizate de Salvați Copiii, Maria, unul dintre copiii din programul organizației, a declarat: “Când mă vedeau în pauze, pe holuri, copiii îmi adresau cuvinte urâte, mă agresau verbal, mă întrebau de ce sunt în școală, de ce mă dau româncă fără să fiu româncă, ne puneau pe toți romii în aceeași oală, fără să ne cunoască.”

Am plecat de acasă la vârsta de 7 ani cu opinia despre mine că sunt țigan. Mi s-a spus că sunt țigan, că sunt prost, că nu am nicio șansă și să nu fiu ca toți gagiii. Cum intri tu într-un spațiu când deja știi asta despre tine și te face să te simți slab?  O poveste din copilărie, de când eram în clasa I: O fată a spus că i-a dispărut stiloul și m-am ridicat în picioare să spun că nu eu am furat stiloul. M-am simțit nevoit să ridic mâna și să spun că nu am făcut eu aia”, a povestit Damian Drăghici, artist și militant al drepturilor romilor.

Recomandările pe care le-ați trimis către noi se regăsesc în noul document strategic pe care l-am promis Guvernului românesc în 2021. Cu cât discutăm mai mult despre copilul rom, cu atât creștem discrepanța între copilul rom și ne-rom și cu atât creăm clase segregate”, a declarat Daniel Rădulescu, Președinte al Agenției Naționale pentru Romi.

Kallos Zoltan, secretar de stat Ministerul Educației, a adăugat „Discriminarea în rândul copiilor apare din cauza prejudecăților din familie, de ambele părți.

Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România, a atras atenția asupra cercului vicios al segregării etnice: “Incluziunea socială se petrece de la vârste fragede, pentru a dezvolta sentimentul de apartenență socială. De aceea toate instituțiile europene vorbesc despre importanța educației timpurii, pentru că un copil confruntat cu discriminarea, excluziunea și segregarea va rămâne în afara societății și în viața de adult și va transmite aceste vulnerabilități și generațiilor viitoare. Cercul vicios trebuie rupt și numai programele coerente de educație pot face acest lucru”.

INDICATORII SEGREGĂRII

Cel de-al doilea sondaj al Uniunii Europene privind minoritățile și discriminarea în Uniunea Europeană (EU-MIDIS II), realizat în 2016, relevă dimensiunea fenomenelor de segregare și excluziune socială, pe mai multe paliere:

  • Sărăcia și excluziunea socială

80 % dintre romi continuă să trăiască sub pragul riscului de sărăcie al țării lor. Un cetățean rom din trei trăiește într-o locuință fără apă curentă; unul din 10 trăiește într-o locuință fără curent electric; un cetățean rom din patru (27 %) și un copil rom din trei (30 %) trăiește într-o gospodărie în care un membru al familiei a mers la culcare flămând cel puțin o dată în ultima lună.

  • Educația

La toți indicatorii de educație, copiii romi rămân în urma colegilor lor de altă etnie. Cadrul strategic al UE pentru cooperare în domeniul educației și formării profesionale – Educație și formare profesională 2020 (ET 2020) – recunoaște potențialul educației și îngrijirii copiilor preșcolari în abordarea provocărilor legate de incluziunea socială și economică.

Rezultatele EU-MIDIS II arată că, din cele nouă țări cuprinse în sondaj, doar Spania (95 %) și Ungaria (91 %) au rate de participare care se apropie de obiectivul ET 2020. În celelalte țări, printre care și România (cu un procent de 38%), mai puțin de jumătate din copiii cu vârsta între patru ani și vârsta de școlarizare obligatorie sunt cuprinși în învățământul preșcolar.

Legea prevede că toți copiii care se încadrează în vârsta definită ca „vârsta de școlarizare obligatorie” trebuie să meargă la școală. În România și în Grecia, ponderea copiilor romi care au vârsta de școlarizare obligatorie și care merg la școală este de 77 % și, respectiv, de 69 %.

În medie, 18 % din romii cu vârsta între 6 și 24 de ani frecventează un nivel mai scăzut de educație decât cel corespunzător vârstei lor. Proporția de romi care abandonează școala este disproporționat de mare în comparație cu populația generală.

  • Segregarea în învățământ

Recomandarea Consiliului din 2013 prevedea eliminarea segregării școlare. Uniunea Europeană a constatat că nu există statistici oficiale privind segregarea școlară și, prin urmare, a cerut respondenților să estimeze proporția romilor între colegii de clasă sau colegii de școală ai copiilor din gospodăriile lor, permițând calcularea indicatorilor indirecți pentru evaluarea nivelurilor de segregare în mediile educaționale. Rezultatele arată că proporția copiilor romi care frecventează școli în care toți colegii de școală sunt romi variază, Croația, România și Ungaria declarând 8 % fiecare.

CUM PERCEP COPIII SEGREGAREA

Copiii consultați de Salvați Copiii România au semnalat numeroase probleme cu privire la practici discriminatorii în ceea ce privește situația copiilor aparținând minorităților etnice (mai ales copiii romi):

  • nu există respect pentru diversitate, pentru limba, cultura, religia altor etnii, iar școala nu este un mediu care să cultive acest respect;
  • nu există o adevărată incluziune a copiilor romi, întâlnindu-se frecvente cazuri de clase segregate;
  • măsurile speciale de sprijin (burse, locuri speciale) nu sunt suficiente pentru a răspunde nevoilor.

PROGRAME SALVAȚI COPIII

În vederea prevenirii discriminării în rândul copiilor, Salvați Copiii derulează de peste 30 de ani (încă din anul 1990) programul Și noi avem drepturi!, prin care își propune informarea copiilor în vederea conștientizării acestui fenomen, creșterea acceptării diversității între elevi și implicarea elevilor și a tinerilor în activități de educație nonformală care să favorizeze incluziunea și să diminueze segregarea în rândul copiilor.

De asemenea, Salvați Copiii desfășoară programe educaționale care urmăresc incluziunea copiilor romi, prin trei direcții prioritare:

  1. Facilitarea participării la educația preșcolară a copiilor care nu au frecventat grădinița, cu precădere de etnie romă, în vederea reducerii decalajelor educaționale ale acestora față de copiii care au frecventat grădinița (programe de Gradiniță Estivală, prin care copiii participă la activități de pregătire preșcolară în perioada verii, iar apoi sunt sprijiniți să se integreze în grădiniță sau școală, în funcție de vârstă) – 9.545 de copii sprijiniți până în prezent;
  2. Programe de prevenire a abandonului școlar pentru copiii din comunități defavorizate (programe de tip Școală după Școală, prin care copiii beneficiază de pregătire școlară suplimentară) – 35.417 de copii sprijiniți până în prezent;

Programe de integrare/reintegrare școlară pentru copiii neșcolarizați/în abandon școlar (programe de tip A Doua Șansă, prin care copiii neînscriși în sistemul de învățământ care au depășit vârsta de frecventare a învățământului de zi sunt înscriși la școală și sunt ajutați să recupereze materia școlară.) – 4.678 de copii sprijiniți până în prezent.

Comments

comments

DISTRIBUIȚI