Statistic, este al doilea cel mai periculos munte din lume. Datele din 2021 indicau o rată a mortalităţii de 29,1 %, ceea ce înseamnă că 1 din 4 alpinişti care au încercat să îl urce şi-au găsit sfârşitul aici.
După prima ascensiune realizată în 1955 de o expediţie britanică, au mai trecut 22 de ani până la o nouă reuşită. Din respect pentru credinţele localnicilor, niciun alpinist din primele două expediţii nu a pus piciorul pe cel mai înalt punct al muntelui sacru, oprindu-se cu câţiva metri înainte de cota maximă.
Kangchenjunga a păstrat până astăzi reputaţia de “vârf neatins”. Pentru alpinismul din România încă reprezintă o provocare majoră: a rămas singurul optmiar (munte de peste 8000 de metri) neurcat de români.
Horia Colibăşanu se află a a doua încercare de a cuceri Kangchenjunga, după 10 ani de la prima încercare. În 2012, a renunţat la ascensiune cu 100 de metri înainte de vârf. Un perete de stâncă nu a putut fi depăşit la timp pentru întoarcerea în siguranţă în ultima tabără.
Horia Colibăşanu a participat la 23 de expediţii internaţionale de-a lungul carierei, fiind românul cu cele mai mari performanţe în alpinismul de altitudine, cu opt “optmiari” urcaţi.
Este în continuare singurul român care a ajuns pe K2, Annapurna, Dhaulagiri, trei dintre cei mai periculoşi cinci munţi din lume. A fost distins cu medalia de aur pentru Merit Sportiv din partea guvernului Navarrei şi cu “Spirit of Mountaineering” (Piolets d’Or, 2009) din partea British Alpine Club, cel mai vechi club montan din lume. În 2017 a primit cea mai importantă distincţie pe care o poate acorda preşedintele României: Ordinul Naţional “Steaua României”, grad de Cavaler. Este cetăţean de onoare al oraşelor Timişoara şi Slatina.
Marius Gane are o experienţă de peste 30 de ani în alpinismul de mare altitudine. A făcut parte din prima expediţie integral românească pe Everest, în 2003. A realizat premiere româneşti pe mai multe trasee de mare dificultate precum vârful Denali (6194 m., Alaska) pe ruta West Rib şi ascensiunea Nanga Parbat (8126 m.) pe faţa Rupal, considerat cel mai înalt versant din lume (4600 m. diferenţă de nivel). Din anul 1988 activează ca salvator montan, voluntar în echipa Serviciului Public Salvamont Argeş (zona Făgăraş Sud).
