S-au împlinit 39 de ani de la moartea celui mai vândut pictor român din ultimii ani, argeşeanul Rudolf Schweitzer-Cumpăna

1,389 views
Pictorul Rudolf Schweitzer-Cumpăna se naşte la Piteşti, la 7 mai 1886, într-o familie de origine germană, iar în anul 1904 pleacă la Berlin, înscriindu-se la cursurile particulare ale Şcolii de Artă, unde se pregăteşte cu profesorul Adolf Schlabitz, pentru a candida apoi la concursul de admitere al Academiei Regale de Artă. După absolvirea cursurilor, în 1909, pictorul se întoarce la Piteşti, unde va desfăşura o amplă activitate artistică în zonele pitoreşti ale Argeşului de altădată. Cu toată obârşia-i germană, maestrul Schweitzer-Cumpăna s-a simţit toată viaţa un argeşean autentic. Cu sensibilitatea-i nativă, a ştiut, din primii ani ai copilăriei, să înţeleagă şi să preţuiască frumuseţea locurilor, a naturii, dar mai ales a oamenilor în mijlocul cărora avea să trăiască. Iată ce declara maestrul, într-un dialog pe tema artei sale: „Pe la vârsta de şase ani, am stat în mijlocul ţăranilor, i-am cunoscut foarte bine, dat fiind că un unchi al meu avea o moară ţărănească la Găvana, o suburbie a Piteştiului. Am cunoscut, de mic copil, ţăranul, i-am descifrat sufletul şi l-am iubit…”.
Paradisul natural pe care l-a descoperit la Cumpăna, satul dintre păduri şi munţi, i-a rămas întipărit nu doar în minte, ci şi în inimă. Dovadă că, în multe din tablourile sale, subiectele tratate sunt legate de locurile copilăriei, iar titlurile acestora devin adevărate simboluri identitare: „Baci din Muscel”, „Moară la Găvana”, „Cap de ţăran din Argeş”, „Ţărăncuţă de la munte”, „Case la Cumpăna”, „Târg din Piteşti”, „Baba Rada”, „Baba Vişa” sau „Ion de la Sereşti”…
Atât de mândru era artistul de comoara ce o reprezenta acea temă a satului argeşean şi a oamenilor lui, încât expunea asemenea tablouri şi la Paris sau Berlin. Regina Maria i-a fost oaspete în atelierul său situat pe str. Budişteanu, din Bucureşti, iar Regele Carol al II-lea l-a invitat pe maestru să picteze, alături de alţi pictori români de seamă, la Palatul Regal din Capitală. Tablourile realizate de pictorul Schweitzer-Cumpăna împodobesc şi astăzi fosta sufragerie regală, alături de opere semnate de Eustaţiu Stoenescu, Nicolae Tonitza, Ştefan Popescu, Ion Teodorescu Sion. În anul 1951, maestrul Schweitzer-Cumpăna este numit profesor la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti. Cu prilejul împlinirii vârstei de 70 de ani, i se conferă titlul de Maestru Emerit al Artei. Se stinge din viaţă la 17 februarie 1975, la Bucureşti şi este înmormântat la Cimitirul Evanghelic -Lutheran.
 
  Primul în Top 100 cei mai vânduţi pictori români
 
În indexul Artmark, realizat de celebra casă de licitaţii din Bucureşti, pictorul argeşean se află pe primul loc în Top 100 cei mai vânduţi artişti români în perioada 1995 – 2010. Schweitzer-Cumpana este urmat de Theodor Pallady şi Nicolae Vermont. Vă prezentăm în continuare cele mai scumpe tablouri reprezentând peisaje din Argeş, realizate între 1850 şi 1940, şi vândute în ultimii ani:
„Viaţa la ţară“ – 28.000 de euro, adjudecat în vara lui 2013 la Casa de licitaţie Artmark;
– Tabloul „Muzicante”, vândut în vara anului trecut cu 26.000 euro la Casa de licitaţie Goldart;
„Familie de ţărani” – 26.000 euro. Prim-planul compoziţiei este dominat de prezenţa câtorva ţărani în port tradiţional, ce aparţin spaţiului argeşean, locul de origine al pictorului. Tabloul se remarcă prin simplitatea gesturilor şi prin expresia gravă a chipurilor brăzdate de truda muncii câmpului;
„Case pe Valea Argeşului” – 14.500 de euro. „Case pe Valea Argeşului” vine să reîntregească această realitate prin reprezentarea caselor de la sat, mărturii ale îndemânării omeneşti şi ale artei populare româneşti. Izolate la poalele unui deal, cu o perspectivă uşor stranie, în planuri ce pierd din stabilitate, casele lui Cumpăna surprind privitorul prin orchestraţia cromatică inedită;
„Peisaj pe Valea Argeşului” – 9.500 de euro. Pictura este realizată sub impresia directă a peisajului, cu repeziciune, fără recursul la schiţe, înregistrând modul particular şi irepetabil în care lumina produce efectele de culoare printr-o gamă vastă de tonuri şi nuanţe alăturate, suprapuse, armonios acordate;
„Uliţă de sat argeşean” – 8.500 de euro. Pictura „Uliţă de sat argeşean” face parte din capitolul cel mai cuprinzător şi mai relevant al creaţiei sale, cel alcătuit din opere inspirate din mediul rural.
 

Comments

comments

DISTRIBUIȚI