Relicve comuniste, încă prezente în denumirea multor locuri din Argeş

0
1883

FANTOMELE TRECUTULUI La 31 de ani de la căderea comunismului, mai multe străzi şi bulevarde, sate, gări sau pieţe din Argeș mai poartă încă denumirile cu care comuniştii le-au rebotezat, pentru a şterge din memoria colectivă simboluri importante ce au făcut parte din istoria judeţului. Mitrea Cocor, Viișoara, Bulevardul Republicii, Brăduleţ… Sunt denumiri de străzi, localități sau alte obiective argeșene cu care ne-am obișnuit de multă vreme și pe care le luăm ca atare, fără să ne întrebăm de unde le vine numele.

Numai că acest lucru ar trebui să preocupe mai ales autoritățile locale responsabile. Nu de alta, dar acestea nu sunt adevăratele nume ale respectivelor locuri, ci doar niște relicve comuniste, impuse de fostele autorități instalate în România după invazia sovietică. În unele cazuri, pentru a ascunde adevărata încărcătură istorică și semnificația denumirilor originale, în altele pentru impunerea forțată a unor falși eroi, creați de noua orânduire.

Strada Mitrea Cocor din Piteşti – denumită după romanul considerat prima operă realist – socialistă din literatura noastră, după modelul literaturii sovietice

Sunt binecunoscute cazuri precum cel al Brașovului, oraș ce a purtat câțiva ani numele de Orașul Stalin, stațiunea Eforie Sud numită Vasile Roaită, orașul Onești, numit orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej, orașul Ștei – numit orașul Dr. Petru Groza. Evident, în timp, acestea au revenit la vechile denumiri istorice.
Și în Argeș întâlnim asemenea cazuri. Unele s-au rezolvat, prin strădania unor oameni de bine, cum a fost cazul Colegiului Național I.C. Brătianu din Piteşti, unitate de învăţământ care, în timpul dictaturii comuniste, a fost botezată Liceul Nicolae Bălcescu. La fel s-a întâmplat şi cu actualul bulevard I.C. Brătianu din Piteşti, care, decenii la rând, a fost cunoscut drept 1 Mai.

Acestea, însă, sunt două cazuri fericite, faţă de altele care încă îşi mai așteaptă rezolvarea, la 31 de ani de la căderea comunismului. Spre exemplu, strada Mitrea Cocor din cartierul piteştean Mărășești. În timp ce zeci sau poate sute de personalități pe care Argeșul le-a dat istoriei ar merita să aibă măcar o stradă numită după ele, vechea alee poartă numele unui personaj fictiv. Cu atât mai nedrept cu cât Mitrea Cocor nu e altceva decât personajul principal din romanul cu același nume scris de Mihail Sadoveanu în 1949, considerat a fi prima operă realist – socialistă din literatura noastră, după modelul literaturii sovietice.

strazi1

Fostul Bulevard Elisabeta Doamna din Piteşti, actualul Bulevard al Republicii

Toţi piteştenii au mers cel puţin o dată pe Bulevardul Republicii. Grăbiţi sau la pas, nu s-au întrebat de ce o asemenea denumire este păstrată şi astăzi şi, mai ales, de unde vine. Păstrată din perioada comunistă, denumirea aproape că trece sub uitare numele iniţial, Bulevardul Elisabeta Doamna. Adică, un bulevard ce purta numele Reginei Elisabeta, soţia Regelui Carol I, dar pe care comuniştii nu l-au agreat.

Valea Boierească, fostul sat din Ştefăneşti, botezat Viişoara de comunişti

Un alt exemplu este satul Viișoara din Ștefănești, fost Valea Boierească până la venirea comuniștilor la putere. În prima jumătate a secolului trecut, în satul Valea Boierească își aveau reședința unii descendenți din familii boierești, dar și intelectuali sau mici viticultori care posedau conacuri, case de vacanță, crame și vii. Numele, Valea Boierească, simbol al bogăției și al unei anumite pături sociale, nu a fost deloc pe placul comuniștilor, așa că nu a durat mult până să fie schimbat. La începutul anilor ’50, acesta s-a transformat în satul Viişoara, nume ciudat și artificial, dar pe care, din nepăsarea și dezinteresul conducerilor care s-au succedat după 1989, îl poartă și astăzi. Chiar dacă nu are nimic în comun cu trecutul istoric al localității, legat de marile familii boiereşti din partea locului!

“Mecca liberalilor”, Satul Florica, schimbat de comunişti în Ştefăneştii Noi

Vecin de hotar cu Valea Boierească, în aceeași perioadă, era satul Florica. Acesta fusese numit de vechea familie a Brătienilor după numele primului copil, Florica, al Piei și al lui Ion C. Brătianu, cunoscutul revoluționar pașoptist, devenit mai târziu prim-ministru al României, în perioada 1876-1888. Florica a murit la o vârstă foarte fragedă, în iarna anului 1865, răpită de o boală necruțătoare și în amintirea ei s-a dat numele întregului domeniu, denumire care s-a extins și asupra satului. În ciuda importanței istorice a satului, “Mecca liberalilor”, cum l-a numit Constantin Argetoianu, unde, de-a lungul timpului, s-au luat decizii definitorii pentru existența statului român, a importanței familiei Brătianu în istoria României, comuniștii au schimbat, în 1949, denumirea satului Florica în Ștefăneștii Noi, denumire existentă şi în prezent. Practic, un atentat la trecutul nostru istoric ca şi astăzi să mai folosim denumirile artificiale date unor localităţi de către activiştii comunişti.

Gara Florica, înlocuită cu Gara Ştefăneşti

Un loc important în istoria Argeşului îl are şi fosta Gară Florica din Ştefăneşti, construită și dată în folosință în anul 1887. Gara Florica a fost construită la inițiativa lui Ion C. Brătianu, în calitate de prim-ministru al României, fiind una dintre realizările din timpul guvernării sale. De fapt, calea ferată Goleşti – Câmpulung Muscel a fost proiectată şi construită numai de specialiști români și la construcția ei și-a făcut ucenicia și Ion I.C. Brătianu, care își desăvârșea studiile pentru a deveni inginer feroviar. După instalarea regimului comunist în România, denumirea Gării Florica a fost schimbată, după 62 de ani de funcționare sub acest nume, în Gara Ştefăneşti, nume impus de activiștii comuniști în anii de teroare stalinistă şi care se menţine şi în prezent.

Brăduleţ, în loc de Brătieni

Aceeași soartă a avut-o o altă localitate legată de vechea familie politică, localitatea Brătieni. Chiar dacă era atestată documentar ca localitate de reședință a boierilor din familia Brătianu, încă din secolul al XV-lea, nu a avut nicio șansă în fața furiei comuniste. După cinci secole de istorie, fără să stea prea mult pe gânduri, activiștii comuniști i-au dat numele Brăduleţ, nume care se menține şi în prezent: vorbim aici de satul Brăduleţ din comuna cu acelaşi nume.

Şi fostei Gări Regale comuniştii i-au schimbat macazul, rebotezând-o Gara Curtea de Argeş

Şi Gara de la Curtea de Argeş îşi poate spune propria poveste. Realizată după un model francez, combinat cu elemente de stil românesc, de către arhitectul Andre Lecomte de Nouy, conducătorii comunişti decid să-i schimbe denumirea din Gara Regală – care îi aducea în memoria colectivă pe regii României – în Gara Curtea de Argeş. Un demers potrivit pentru un regim care prefera stilul neutru unuia care ar fi putut readuce din trecut simboluri importante pentru români.

Numele pieţei centrale a Piteştiului, Piaţa Vasile Milea o alegere nefericită

La celălalt capăt al demersului nostru, Piaţa centrală a Piteştiului, care se numeşte astăzi Vasile Milea, pare un caz cu totul aparte. Cu atât mai mult cu cât chiar istoricul Adrian Cioroianu atrage atenţia că o asemenea denumirile este neinspirată: „Ar fi un semn de respect faţă de istoria şi identitatea noastră ca popor. Avem atâţia oameni marcanţi în istorie ale căror nume nu se află în nomenclatorul stradal! Nu există niciun element în biografia lui Vasile Milea care să justifice titulatura de erou. Cei care l-au perceput în acest fel în acea emoţie din decembrie 1989 ar trebui să ştie că, dacă s-a sinucis, a făcut-o având nişte păcate pe conştiinţă. Vasile Milea a fost un ministru al lui Ceauşescu. Este inacceptabil ca numele său să se confunde cu atâtea pieţe, străzi şi bulevarde. Acest om ar fi fost erou dacă avea curajul să-l aresteze pe Nicolae Ceauşescu!„, susţine Cioroianu.
Dincolo de acestea, există în Piteştiul zilelor noastre şi alte asemenea nume care, cel puţin din respect pentru istorie şi tradiţie, ar trebui schimbate. Două astfel de exemple sunt străzile 9 Mai şi Victoriei din Piteşti, care aduc mult prea în prezent o realitate simbolică ce ar trebui îngropată în uitare….

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here