Psihologul Lenke Iuhoș dezvăluie: Selfie-ul este despre ceea ce cred alții despre noi

256 views

Cu toate că fenomenul Facebook scade în popularitate în detrimentul surorii lui mai mici Instagram, fenomenul Selfie crește exponențial și nu dă semne că ar scădea în intensitate. Conform Infogram, peste 1 milioane de fotografii de tip selfie sunt încărcate zilnic în Social Media, cei mai mulți având vârste cuprinse între 18 și 24 de ani.

În opinia psihologului Lenke Iuhoș, pozele de tip selfie nu pun accentul pe noi – chiar dacă fotografia este despre noi – ci pe ceea ce cred alții despre noi, scopul final al acestui fenomen este să testeze acceptarea socială și popularitatea.
Totodată, specialistul în psihologia comportamentală consideră că selfiul este utilizat de adolescenți și nu numai pentru a începe să se cunoască mai bine pe ei înșiși, în principal prin prisma celorlalți. În literatura de specialitate se consideră că o imagine cât mai corectă despre noi este compusă din ceea ce credem noi despre noi, ce cred prietenii și familia despre noi și, desigur, ce cred cunoștințele îndepărtate și necunoscuții despre noi.

3 efecte negative ale selfie-ului explicate de psihologul Lenke Iuhoș

Selfie-iștii sunt mai narcisiști și mai puțin empatici. “Bărbaţii cu vârste cuprinse între 18 și 40 de ani, printre cei care postează o mulțime de selfie-uri, există un număr mai mare de personalități narcisiste, adică extrem de auto-iubitoare și auto-centrate, dar și indivizi care prezintă trăsături psihopatice, care tind să acționeze impulsiv, fără empatie. Selfie-ul nu este o cauza a acestor trăsături, ci un efect, o exprimare a acestor trăsături de personalitate”, explică psihologul Lenke Iuhoș.

Selfie-urile obsesiv-compulsive sunt strigăte de ajutor. “Selfie-ul oferă o oportunitate de neegalat de a observa strigătul la timp al adolescenților. Mulți tineri încearcă să atragă atenția asupra lor prin poze bine alese, deoarece nu sunt în măsură să facă acest lucru în viața reală. Dintr-o poză se pot extrage multe informaţii, care prin vorbe nu se pot spune – poziţia, haine, locaţie etc. Toate aceste elemente vor să anunțe despre ei un anume statut social, chiar dacă de cele mai multe ori este unul contrafăcut, aspirațional. Cu toate acestea, selfie-urile obsesiv-compulsive – câte 3-4-10 pe zi, sunt adevărate strigăte de ajutor, iar părinții trebuie să fie foarte atenți la aceste comportamente disfuncționale, deoarece lipsa de acceptare socială poate genera și stări serioase de depresie”, declară psihologul Lenke Iuhoș.

Selfie-ul nu ne ajută să ne facem prieteni, din contră. “Cu toate că scopul aparent este o mai bună interacțiune socială, fenomenul selfie este, paradoxal, un boomerang al interacțiunilor sociale, un mijloc prin care vom ține oamenii la distanță. Aproape de fiecare dată, selfie-ul construiește o imagine distorsionată despre noi, deoarece dorește să scoată exagerat în lumină numai aspectele noastre pozitive, iar în cazul unor interacțiuni față în față, oamenii vor constata că imaginea pe care și-au făcut-o despre noi este eronată, iar numărul defectelor depăsește net numărul aspectelor pozitive pe care noi încercăm să le promovăm pe internet. Astfel, selfie-ul exagerat, o imagine bombastică pe care încercăm să ne-o construim pe termen lung în Social Media pot avea efecte total negative în ceea ce privește relațiile noastre sociale în lumea reală”, conchide psihologul Lenke Iuhoș.

Comments

comments