Primul muzeu al automobilului românesc, inaugurat la Câmpulung. Sunt expuse toate modelele ARO fabricate de-a lungul timpului

În cadrul unui eveniment devenit tradiţional, „Câmpulung în amintiri”, desfăşurat în cadrul „Zilelor Câmpulungului”, pe  19 iulie, Alexandru şi Emil Hagi, sprijiniţi de Retromobil Club România, au inaugurat, în premieră în România, un muzeu dedicat automobilului românesc. Realizarea acestuia a fost o dorinţă mai veche a familiei Hagi, inspirată din iniţiativa Regelui Mihai de a inaugura, în 2011, un muzeu al maşinilor familiei regale la Castelul Săvârşin. Primii paşi erau deja făcuţi cu multă vreme în urmă. Încă de la 4 ani, Emil Hagi participa la evenimentele desfăşurate la Uzina Aro, pe atunci IMS, alături de tatăl său, care i-a insuflat dragostea pentru maşina de la Câmpulung, şi nu numai. De-a lungul timpului, împreună cu fiul său, Emil Hagi a adunat documente, fotografii, piese şi automobile întregi, cu o pasiune şi o dragoste rar întâlnite. Astfel că, în 2014, a reuşit să deschidă muzeul din cartierul Apa Sărată, unde, la loc de cinste, este, evident, maşina fabricată la Câmpulung, ARO. Alături de aceasta se găsesc însă toate modele pe patru roţi, fabricate în România, de-a lungul timpului.

 

„Amintirile nu ni le poate lua nimeni”

 

În ce priveşte investiţia pentru deschiderea acestui inedit muzeu, Emil Hagi nu o poate evalua în bani, deoarece, aşa cum spune, sunt lucruri care nu au valoare materială. „Ceea ce avem noi trebuie să fie văzut, lumea să realizeze ce valori mari am avut şi ce am pierdut. Totul a început atunci când s-a făcut legătura noastră cu Retromobil Club România şi am conştientizat că documentele şi fotografiile pe care le deţineam noi, unele din ‘59, trebuie împărtăşite. Aveam 4 ani când s-a lansat Cartea de Onoare IMS 59, pentru că tatăl meu era director adjunct la Grupul Şcolar şi mă ducea de mână la toate evenimentele. Chiar dacă nu realizam atunci, sunt foarte mândru că am fost acolo. Indiferent ce s-a întâmplat cu uzina, singurul lucru care nu ni se poate lua sunt amintirile. Altfel, se pierde totul! Doar aşa mai putem arăta ce am fost, ce am fi putut fi şi ce am ajuns. Uzina a avut o istorie mult prea scurtă şi, iată, suntem obligaţi, în timp ce alţii fac uzine, noi să facem muzee, să conservăm amintirile”, spune Emil Hagi.   

 

Muzeul are documentaţia primei maşini M59 fabricate 

 

În felul ei, fiecare piesă, indiferent că este vorba despre o fotografie, un document  sau o maşină, este importantă la muzeul de la Apa Sărată. Ce deţine primul muzeu al automobilului românesc deschis în Argeş? Într-o vitrină se află expusă, la peste 60 de ani, prima piesă făcută la uzina IMS, când s-a trecut la producţia de pace, după al II-lea Război Mondial. Este vorba de lacătul inscripţionat IAR, sigla sub care lucra fabrica, în timpul războiului. Muzeul deţine documentaţia originală de la M57, prima maşină fabricată la Câmpulung, în care există piese care au fost proiectate de către uzinele „Republica” Bucureşti şi „Vasile Tudose” de la Colibaşi.  

Un element la care Emil Hagi ţine foarte mult este proiectul capacului de roată de la M59. Se spune că Victor Naghi, care era directorul uzinei la acea vreme, a insistat foarte mult ca pe capacul roţii să scrie „Muscel”. Nu se ştie motivul pentru care nu s-a realizat, dar există dovada că s-a avut în intenţie. Expusă în original se află şi o altă piesă importantă, şi anume proiectul motorului M207 P, folosit pe motopompele de pompieri în anii ‘60. 

Vizitatorii mai pot vedea afişul original al raliului  Paris-Dakar, una dintre cele două ediţii la care au participat maşini Aro, şi lista participanţilor  din 1988. În proiect se află chiar reconstituirea maşinii care a participat la raliu, fiind luată legătura deja cu unul dintre piloţii de atunci. Într-o altă vitrină se află jurnalul de bord original al unuia dintre participanţii la Transafrica, iar muzeul deţine filmul cu o expediţie cehă în Afganistan în 1970, film pentru care a fost necesar un drum până în Cehia.

 

Salvate de la fiare vechi

 

Emil Hagi îşi doreşte un muzeu viu, cu maşini funcţionale şi restaurate. Mare parte sunt deja. O piesă valoroasă este maşina de pompieri APIC, realizată între anii 1959-1963, singurul exemplar care mai există.  Muzeul Naţional al Pompierilor care a oferit sprijinul la reconstituire, deţine doar macheta. Anul trecut, a fost reconstituită şi maşina care a făcut Transafrica, la relansare fiind prezenţi  trei dintre participanţii la expediţie. Salvată din drumul spre fiare vechi este şi una dintre primele maşini de serie mare fabricate în România. Este vorba de un Ford Romana V8, realizat între anii 1936-1939 la Uzinele Ford România, care va fi restaurat  şi căruia i se va da culoarea originală. În patrimoniu se mai află o Dacia Lăstun, varianta pentru Armată a unui M661 din 1974, un ARO 320 din 1995, o autosanitară ARO 323, care, se pare, ar fi făcut parte din spitalul românesc din Somalia, ultimul prototip realizat la uzină, CN 1, un TV 12, maşină istorică, o Dacia 1100 şi 7 IMS-uri. Săptămâna trecută a fost adusă încă o Dacia 1100, descoperită în Moldova. Este vorba despre maşina cu numărul 77, fabricată în  1968.