În urmă cu două luni, patrimoniul arhitectonic al Piteştiului s-a îmbogăţit cu un nou monument: „Crucea armeană”. Un monument ecleziastic comemorativ numit Khacikar, făcut cadou Primăriei de către comunitatea armenească din România, monumentul simbolizând fraternitatea dintre Piteşti şi naţiunea armeană. Numai că, la puţin timp după fastuosul eveniment, plângerile şi sesizările, inclusiv din partea unor oficialităţi străine, au început să curgă, iar împotriva Primăriei Piteşti a fost declanşată o amplă anchetă pentru că, printre alte nereguli, soclul a fost făcut fără respectarea vreunei norme în domeniul construcţiei şi al amplasării monumentelor! Monumentul, lucrat manual din tuf, o rocă vulcanică sacră pentru armeni, de culoare arămie, încadrează într-o firidă interioară Sfânta Cruce, bogat ornamentată cu motive sculpturale de tradiţie armeană, având la partea superioară figurate siluete de îngeri, iar la bază, inserată următoarea inscripţie bilingvă: „S-a ridicat această cruce în amintirea celor 1.500.000 de fii şi fiice ale neamului armean, ucişi în Armenia de Apus, în timpul genocidului din Anul Domnului 1915. Rugăciune şi binecuvântare pentru martirii noştri!”. Lucrarea este cu adevărat o operă de artă, apreciată de specialişti, iar locul ales pentru amplasarea sa, în centrul Piteştiului, lângă Centrul de Calcul, s-a dovedit foarte inspirat, reuşind să o pună în valoare.
Simpla menţionare a „genocidului armean”, pe teritoriul Turciei, se putea pedepsi cu închisoare
La prima vedere, toate bune şi frumoase, numai că, la scurt timp după eveniment, au început să curgă sesizările şi reclamaţiile. Prima dintre ele a venit din partea Ambasadei Turciei, cei vizaţi direct ca autori ai „pogromului” comemorat de armeni şi care s-au simţit jigniţi că autorităţile piteştene au acceptat un asemenea afront împotriva lor. Pe 24 aprilie 1915, în timpul Primului Război Mondial, pe teritoriul Imperiului Otoman, au fost ucişi în jur de 1,5 milioane de armeni (cifră general acceptată de majoritatea istoricilor care au studiat evenimentele, dar şi de statele care au recunoscut existenţa unui genocid armean). Autorităţile turce consideră că este vorba despre atrocităţi petrecute în timpul Primului Război Mondial, iar anul acesta premierul Turciei, Tayyp Recep Erdogan, a prezentat condoleanţe nepoţilor armenilor ucişi în 1915, fără însă a menţiona termenul de „genocid” şi, deci, fără a recunoaşte existenţa unui genocid împotriva armenilor. Mai mult de atât, până acum, autorităţile de la Ankara considerau jignitoare simplele menţionări sau întrebări despre evenimentele din 1915, desfăşurate în Imperiul Otoman. Simpla menţionare a „genocidului armean”, pe teritoriul Turciei, se putea pedepsi cu închisoare de până la doi ani şi jumătate. De asemenea, dincolo de acuzaţiile legate de simbolul monumentului, au fost adresate plângeri şi referitoare la legalitatea amplasării lui. Iar dacă turcii doar le-au bătut obrazul alor noştri, Inspectoratul de Stat în Construcţii a demarat o anchetă împotriva Primăriei Piteşti pentru că, luată de valul prieteniei cu armenii, înainte să ridice respectiva cruce, nu a făcut demersurile legale obţinerii unei autorizaţii de construcţie.

Comments

comments

DISTRIBUIȚI