Prima femeie doctor în Drept din lume a fost musceleanca Sarmiza Bilcescu

2,772 views

BIOGRAFII CELEBRE Istoria noastră ascunde femei extraordinare. Nu se vorbeşte despre ele, nu am auzit numele lor, nu ştim de ce ar trebui să ne mândrim cu ele şi nici nu sunt incluse în clasificări de tipul „Mari Români”. Cu toate acestea, multe femei de excepţie au adus onoare poporului român şi merită să le cunoaştem. Numele uneia dintre ele este Sarmiza Bilcescu. Ea a  fost prima româncă avocat, prima femeie din Europa care a obţinut licenţă în drept la Universitatea din Paris şi prima femeie din lume doctor în Drept.

Mormântul excepţionalei femei datorită căreia a dispărut concepţia conform căreia „inteligenţa unei femei este doar frumuseţea sa”, se află, uitat de lume, în satul Bilceşti din comuna Valea Mare Pravăţ. Sarmiza Bilcescu s-a născut în anul 1867 şi este fiica renumitului Dumitru Bilcescu, originar din Bilceşti, sat ce poartă chiar numele marii familii boiereşti din comuna Valea Mare Pravăţ. Dumitru Bilcescu a fost şef al Controlului Finanţelor în vremea domnitorului Barbu Ştirbei, iar conacul său, care îi poartă numele, se mai află şi astăzi în picioare, fiind situat în localitatea natală. Fiica lui Dumitru Bilcescu a rămas în istorie datorită faptului că a fost prima femeie-avocat din Europa care şi-a obţinut licenţa în Drept la Universitatea din Paris, devenind doctor în Drept în anul 1890 cu teza de doctorat intitulată „Condiţia juridică a mamei”.

Aidoma Mariei Montessori, prima femeie din lume care a iniţiat un program de educaţie pentru copiii cu dizabilităţi, şi musceleanca Sarmiza Bilcescu a depăşit cu succes barierele prejudecăţilor şi ale sexismului, înscriindu-se la Facultatea de Drept din Paris, profesie percepută, la acea vreme, ca fiind strict masculină. Acest fapt s-a datorat în mare parte mamei sale – o feministă autoproclamată – ale cărei vorbe au ajuns până la urechile celor din consiliul facultăţii: „Într-o ţară în care chiar şi pe uşile închisorilor stă scris „libertate, egalitate, fraternitate”, voi împiedicaţi o femeie să se instruiască doar pentru că este femeie.”

A fost ultima acceptată la Facultatea din Paris din simplul motiv că era femeie

În 1884 Sarmiza Bilcescu este admisă la importanta Facultate de Drept din Paris, de la Universitatea din Sorbona, însă, din cauza faptului că vorbim despre o femeie, este ultima acceptată. Profesorii facultăţii ezită asupra admiterii sale, iar după ce s-a decis acceptarea sa, ea continue să se confrunte cu prejudecăţile vremii. Astfel, Sarmiza se simte extrem de insultată şi nedreptăţită atunci când, la intrarea în facultate, portarul nu-i permite să intre în holul clădirii.

După ce Sarmiza Bilcescu a încheiat un an de studiu în cadrul Universităţii din Sorbona, profesorul său de Drept Civil, Colmet De Santerre, se adresează studenţilor prin a le mulţumi că au primit-o printre ei pe studenta româncă ce a dat dovadă de un comportament exemplar. Ea nu este doar prima femeie din lume acceptată la o Facultate de Drept, ci şi prima femeie din lume care se descurcă exemplar, fapt ce îi permite să îşi finalizeze studiile în domeniu.

Fondatoare a „Societăţii Domnişoarelor Române”, care îşi propunea să lupte pentru creşterea gradului de educaţie în rândul femeilor

Numele Sarmizei Bilcescu a rămas astfel în dicţionarul femeilor care ar trebui să fie onorate, ea figurând la capitolul de „bun filozof”. A rămas ca un personaj care le-a  dat o lecţie de curaj femeilor franceze, întrucât le-a dat acestora un suflu pentru a urma o facultate cu renume şi de a pătrunde pe un teren mai greu accesibil. În 1891, musceleanca a fost admisă în Baroul Ilfov, care cuprindea şi Bucureştiul, devenind prima femeie admisă într-un barou din România, dar, cu toate astea, nu a practicat niciodată avocatura. După şase ani de la înscriere, s-a căsătorit cu inginerul Constantin Alimănişteanu şi s-a dedicat vieţii de familie, însă a continuat să activeze în cercurile feministe. S-a numărat printre fondatoarele „Societăţii Domnişoarelor Române”, care îşi propunea să lupte pentru creşterea gradului de educaţie în rândul femeilor. Sarmiza Bilcescu a murit în 1935, însă numele ei a rămas legat de avocatura românească. Trupul neînsufleţit al Sarmizei a fost îngropat la Bilceşti, în costum popular. Se spune că, în semn de respect pentru marea musceleancă, la înmormântarea ei au fost prezenţi peste 4.000 de oameni din localitate, cu toţii îmbrăcaţi în straie populare.

Sarmiza Bilcescu a reuşit să deschidă noi orizonturi pentru femeile din România şi din Europa, distrugând concepţia conform căreia „inteligenţa unei femei este doar frumuseţea sa”. Ea a adus un sprijin considerabil femeilor, demonstrând că nu doar bărbaţii sunt cei care pot urma o facultate, ci şi femeile, reprezentând un model pentru femeile de pretutindeni. În mod cert este o deschizătoare de drumuri, iar dacă alte femei au renunţat atunci când portarul facultăţii le spunea că femeile nu sunt acceptate, ea şi-a susţinut drepturile, pentru a nu lăsa nimic să îi împiedice educaţia.

Comments

comments