Liberalizarea pieţei terenurilor agricole, de la 1 ianuarie 2014, a dus la o explozie a preţurilor în sudul judeţului, zona agricolă numărul 1 a Argeşului.
 
Chiar dacă străinii nu au dat încă buzna cu sacii de euro să cumpere terenuri, mediatizarea excesivă a liberalizării pieţei, inclusiv îndemnul şefului statului şi cel al guvernatorului Băncii Naţionale să se investească în agricultură i-au făcut pe ţărani să dubleze preţul la hectar. Astfel, dacă în ultimii doi ani, preţurile au stagnat, iar un hectar de teren arabil se vindea cu maximum 60 de milioane de lei vechi, anul acesta preţul aproape că s-a dublat, un hectar ajungând să se vândă cu peste 100 de milioane de lei vechi. 
 
La Buzoeşti, un hectar de teren arabil se vinde cu peste o sută de milioane de lei 
 
De la 1 ianuarie 2014 au expirat cei şapte ani în care în România nu puteau fi cumpărate terenuri decât de persoane juridice, nu şi de persoane fizice din alte ţări. Acum, orice cetăţean, din orice ţară, dacă vine şi identifică un teren şi se înţelege cu proprietarul, îl poate cumpăra fără niciun alt aviz. La începutul lui 2012, preţul unui hectar de teren în zona de sud a judeţului putea fi cumpărat între 1.000 şi 1.500 de euro, însă, în ultimii doi ani, piaţa funciară a stagnat. Deşi nu se ştie dacă în acest an au fost cumpărate terenuri agricole de străini, mediatizarea excesivă a liberalizării pieţei a dublat preţurile terenurilor agricole din sudul judeţului, un hectar de pământ ajungând să se vândă şi cu peste 2.200 de euro. Cele mai active zone în ceea ce priveşte tranzacţiile cu terenuri agricole sunt comunele Buzoeşti, Ungheni, Stolnici sau Bârla, unde se află şi cele mai mari suprafeţe care sunt destinate în special practicării agriculturii. Conform primarului din Buzoeşti, Ion Tănase, în comuna sa preţurile terenurilor agricole  aproape că s-au dublat, de la 1 ianuarie. „În 2012, un hectar de pământ se vindea cu 60 de milioane de lei, apoi a fost perioada aceea de doi ani de stagnare a preţurilor, iar acum hectarul porneşte de la 80 de milioane şi ajunge chiar şi la peste 100 de milioane de lei vechi. În zona noastră, asociaţiile au fost cele care au cumpărat cel mai mult teren agricol, pentru cultura mare”, ne-a declarat primarul din Buzoeşti. Ion Neacşu, primarul din Bârla, spune că în localitatea sa un hectar de teren agricol se vinde în funcţie de calitatea terenului, criteriu ce stabileşte şi preţul. „Spre pădure, calitatea terenului este mai bună, aşa că un hectar se vinde de la 80 de milioane de lei în sus, în vreme ce, în vatra satelor, pământul este mai ieftin. O explozie a preţurilor s-a produs însă spre graniţa cu localitatea Ungheni, unde se află o zonă foarte întinsă de teren agricol şi unde se poate face agricultură pe suprafeţe mari.“
 
„La Ungheni, cu 80 de milioane nu prea mai vinde nimeni hectarul“ 
 
Şi la Ungheni, primarul Iulian Miu spune că liberalizarea pieţei funciare a dus la creşterea preţului la terenurile agricole, de la 1 ianuarie 2014. „La Ungheni, preţul unui hectar de pământ a crescut faţă de anii precedenţi, un hectar ajungând să se vândă acum cu peste 80 de milioane de lei vechi. Dar cu 80 de milioane nu prea mai vinde nimeni hectarul, majoritatea proprietarilor din zonă cerând peste 100 de milioane, mai ales cei care au 5 sau 10 hectare de teren la un loc“. La Stolnici, una dintre comunele unde suprafeţe mari de teren au fost cumpărate deja de fermieri, preţul terenului agricol nu a crescut foarte mult faţă de anii precedenţi şi asta deoarece lumea nu prea mai are ce să vândă. „La noi, ce a fost de vânzare s-a cam vândut. Cea mai mare suprafaţă de teren arabil a fost cumpărată de fermele importante, precum: „Agrostar”, „Haditon”, „Vlăşcuţa” sau „Elcan Global”. Aşa că, poate tot pe la Nana mai găsim teren agricol de cumpărat”, ne-a declarat primarul din Stolnici, Sevastian Pupăză.

Comments

comments

DISTRIBUIȚI