Preot Constantin Necula: Nu poţi să-i dai soţului acatiste când îi este foame. În căsătorie noi ne răstignim unul pentru celălalt. Uneori ne iese, alteori nu ne iese. Uneori se dă de pe cruce jos partenerul, alteori ne dăm noi jos de pe cruce. Dar crucile rămân acolo… pereche. (…) Fericirea nu este o stare, ci o progresie continuă, şi mai cu seamă fericirea este Darul lui Dumnezeu.”

De ce suportă la nesfârşit măgăriile unui soţ violent, de exemplu, punând dinainte nevoia de a avea tată pentru copiii săi. Un tată violent distruge pacea casei şi fură copilăria pruncilor săi. Iar femeii îi distruge feminitatea, darul de preţ al unicităţii ei creatoare. Cea mai mare greșeală a femeii este să-l anuleze cu pretenţii absurde. Distrugând tocmai libertatea reacţiei, a voinţei care limpezeşte iubirea.

Orice greşeală în raport cu exigenţele unei femei e mare. Nu există relaţii umane perfecte, dar tensionarea pe imperfecţiuni naşte frustrare şi fracturi sufleteşti majore. (…) Cu riscul de a supăra comentatorii încinşi în cuptorul valorilor moderne, cred că Maica Domnului este un astfel de Model ideal. Nu uit că Hristos Însuşi socoteşte Biserica Sa drept Mireasă. O feminitate transfigurată în iubire. Pământean vorbind, raţional, cred că fiecare poartă cu sine un model feminin care prinde contur prin maturizare şi răbdare. Orice fetiţă se visează prinţesă, orice femeie regină. E limpede că împlinirile ţin de Cer.

Comments

comments

DISTRIBUIȚI