Pregătirea pentru începerea Postului. Să nu fim neglijenți și să nu glumim cu sănătatea!

215 views

Atunci când ne punem în gând să începem postul, organismul nostru primește imediat comenzile necesare unui astfel de demers. Cele ce spun sunt din proprie experiență, iar acum sunt bucuros că savanții medici confirmă ceea ce obișnuiam să fac de prin anii 1960-1970, tocmai când dr. Robert Morse experimenta în America.

Ce mică e lumea!

Cu zeci de ani în urmă nu glumeam cu postul. Ca și acum, de altfel, dar cu ponderație potrivit vârstei și sănătății.

Deci, cu o săptămână înainte de postirile prescrise de Biserica Ortodoxă, mă gândeam că voi începe un program de post negru, fără mâncare și fără apă. Aceasta am făcut-o mai mulți ani la rând, retrăgându-mă la începutul Postului, într-o mănăstire sau schit pentru a fi ferit de ispitele întâlnirii cu probleme administrative și cu oamenii, mai ales, care deseori ne încurcă drumurile și planurile de meditație, rugăciune și abstinență.

Am observat că în săptămâna premergătoare începutului Postului încep să slăbesc văzând cu ochii, chiar dacă programul alimentar era cel obișnuit până atunci. Fără să exagerez, am slăbit câteva kilograme, uneori până la cinci. Am constatat pe propria piele cum acționează gândul transmis creierului și mai ales glandelor, hipotalamusul și hipofiza, care reglează energia sistemelor imunitar, endocrin și limfatic.

Orice mâncare nu mai avea niciun gust!

Poftă de mâncare nu mai aveam deloc!

Am ajuns la începutul Postului Mare cu zgomotosul lăsat de sec, de brânză, că de carne s-a lăsat cu o săptămână înainte. Și așa se desfășurau zilele de luni, marți, miercuri. Nicio trebuință de mâncare și apă. Nicio durere a niciunui mădular. Au urmat zilele de joi, vineri, sâmbătă, de asemenea, niciun semn decât al unei ușoare slăbiciuni și vocea a început să scadă, iar picioarele se înmuiau din când în când, iar când mergeam aveam impresia că pășesc la vreo jumătate de metru de pământ. Aveam impresia, că de mers, mergeam pe pământ și aveam grijă să nu mă prăbușesc din neatenție.

În această perioadă de abstinență totală, în fiecare zi eram prezent la slujbă și la toate activitățile; doar rareori mă retrăgeam, cum am spus, în spații sihastre.

Spun drept, că nu am trecut peste 10 zile de astfel de post negru, total, pe care nu-l recomand decât celor care pot, adică sunt sănătoși, cu rugămintea de a bea apă îndestulător, 2-3 litri pe zi. Am greșit fundamental cu postul de apă, ceea ce a dus la formarea pietrelor la rinichi, apoi la operație, că s-a format o carieră de bolovani!

Să nu fim neglijenți și să nu glumim cu sănătatea!

Este o crimă la adresa organismului nostru!

Dacă ne-am hotărât să trecem la postire cu sucuri sau cu apă, se impune o pregătire prealabilă a organismului nostru timp de o săptămână, prin consum de alimente naturale, crude, în ultimele două zile o dietă formată numai din fructe. Acest consum de fructe ajută la curățirea intestinului gros de materiile intrate în putrefacție, spală ficatul și rinichii.

Pregătirea se face cu multă voie bună și veselie duhovnicească, încurajând trupul nostru la o lucrare bună de curățire și detoxificare.

Orice facem, să facem cu gândul la Dumnezeu, pe care-L rugăm să ne ajute în demersul nostru de postire.

Personal, postul l-am respectat din două motive:

1. Că este poruncit de Dumnezeu;

2. Pentru a se vedea cât se rezistă la o postire mai îndelungată.

În ambele cazuri am lucrat numai pe jumătate. Am postit că-i poruncă, deci niciun merit! Apoi am postit să văd câtă rezistență am! Ca mândrie! Deci și aici am dat-o în bară! Doar cu lauda, că știa toată lumea de „marea” abstinență a lui Calinic!

Se postește din dragoste pentru Dumnezeu!

Se postește din dragoste pentru bunul început al vieții corecte, duhovnicești!

Se postește din iubire pentru postul atât de benefic pentru suflet și trup: toate se subțiază spre lumina neapusă a lui Hristos!

Așadar, fără laude, fără mofturi!

Organismul nostru are nevoie de odihnă și de un repaus în funcțiunile sale zilnice. Cei care și-au subțiat meniul de bună voie, au avut bucuria anilor binecuvântați și nu gemetele și oftaturile cu burta plină de hrană toxică!

Se spune că ne săpăm mormântul singuri, cu propria gură! Dar și cu mintea și voința needucate pe calea învățăturilor Domnului Iisus Hristos!

Calinic Arhiepiscopul, Vrei să fii sănătos?, ediția a doua, Editura Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, 2018

Comments

comments

DISTRIBUIȚI