BOGĂŢII ASCUNSE! În Argeş, există peste 2.000 de peşteri care ar putea fi obiective turistice deosebite, însă lipsa de preocupare a autorităţilor şi inexistenţa finanţărilor ne privează de minunăţii nemaivăzute. Argeşul se poate mândri, la capitolul speologie, cu câteva peşteri speciale, deşi nu se regăsesc între cele mai cunoscute sau cele mai mari din România. Acestea sunt numai câteva dintre locurile care suscită interesul cercetătorilor şi ar putea fi puncte de atracţie deosebite. Din păcate însă, ele nu sunt puse în valoare aşa cum ar trebui.

Singurii care se chinuiesc să descopere lucruri noi şi să aducă în faţa tuturor adevărate minuni ale facerii lumii, mărturii despre cum natura sculptează lucruri incredibile, sunt membrii clubului „Speleopit 600”. Câţiva pasionaţi de speologie, care îşi cheltuiesc timpul şi banii proprii fără a primi în schimb decât aprecierile colegilor care înţeleg acest domeniu.

„Autorităţile nu se implică în acest domeniu, iar noi suntem cu toţii voluntari, nici un speolog nefiind plătit. Nu se implică nici măcar când ar trebui să scoată bani, deşi, în alte locuri din lume, peşterile sunt obiective turistice de top, care aduc bani frumoşi. În Argeş, singura peşteră care se vizitează organizat, cu taxă, este Dâmbovicioara, care este în administrarea autorităţilor locale. Dar nici aceasta nu e pusă în valoare cum ar trebui şi deja începe să se degradeze. Este o peşteră pe moarte, şi o parte din galerii au început să se dărâme. Noi am închis câteva dintre ele pentru protecţie, ca să nu se întâmple ceva”, spune Gabriel Cazan, preşedintele „Speleopit 600”.
|
Dâmbovicioara e pe moarte
« Acum, când spunem „pe moarte”, să nu înţelegeţi că va muri mâine. Ca orice organism, peşterile au trei stadii de dezvoltare. Perioada de naştere (atunci când peştera este activă, adică este sub acţiunea agentului de formare, care poate fi apa, aerul, gravitaţia şi care se combină), perioada de viaţă (când agentul de formare a dispărut deja) şi moartea…. adică degradarea peşterii din cauza factorilor interni sau externi (presiunea, temperatura, apa, calamităţile naturale, mâna omului). La Dâmbovicioara, lipsa de protecţie a dus la distrugeri. Ea va mai rezista fizic mulţi ani de acum încolo, dar nu va mai prezenta niciun interes », mai spune pasionatul speolog.

Echipa sa a reînceput de curând cercetările într-una dintre cele mai interesante şi mai sălbatice galerii din Argeş, peştera „Izvoarele din Plai”, în încercarea de a scoate la lumină şi a pune în valoare şi alte obiective interesante. Cele mai multe dintre peşterile din judeţ sunt situate în Munţii Piatra Craiului, în culoarul Rucăr – Bran, unde formarea lor a fost posibilă datorită muntelui calcaros şi acţiunii apei şi vântului.

„În Argeş, avem peste 2.000 de peşteri sau galerii care ar putea ascunde comori inestimabile. Până acum s-a intrat doar în câteva sute. Evident, nu toate sunt interesante, însă unele ascund lucruri rare şi cu adevărat deosebite”.

Peştera „Izvoarele din Plai” din Valea Rea este unul dintre locurile magice pentru iubitorii speologiei. Explorarea ei reprezintă o adevărată aventură, pentru că intrarea are doar câţiva centimetri, iar imediat după aceea, galeria este obturată de un sifon de apă, care nu se goleşte decât odată la mai mult de 20 de ani!  Fiind protejată astfel, a păstrat înăuntru, de mii de ani, sumedenie de comori, inclusiv un râu subteran.
„În anul 1990, am descoperit cele mai fru­moase galerii din Piatra Craiului. Acum, vrem să profităm că sifonul a secat şi să lărgim intrarea în peşteră, să intrăm în galeriile noi, pe care să le cartăm. Evident, nu e încă deschisă publicului, dar va fi ceva extraordinar”, este de părere specialistul.

La „Colţul Surpat”, s-au filmat „Cireşarii”
În schimb, cei pasionaţi pot intra, alături de cineva priceput, în alte caverne. Peştera „Colţul Surpat” sau „Peştera Urşilor” e situată pe Valea Dâmboviţei, la 2 km distanţă de Podul Dâmboviţei. A fost descoperită în 1951 de un tăietor de lemne.
Deşi, la acea vreme, era bogat ornamentată, în timp, a fost distrusă parţial. La acest lucru au contribuit şi cercetările paleontologice, aici fiind găsite schelete de ursus spelaeus – un urs de peşteră, ce a trăit în urmă cu aproape 3 milioane de ani. Cele mai mari stricăciuni au fost făcute însă în timpul turnării faimosului serial pentru tineret „Cireşarii”, pentru care a fost platou de filmare. Peştera are peste 370 de metri de galerii ce au încă o frumuseţe aparte, cei norocoşi mai putând descoperi încă schelete de urs.

Anemolitele de la Dobreşti, raritate în Europa
Peştera Dobreşti este un alt obiectiv interesant, care adăposteşte cele mai mari anemolite din ţară, şi o raritate în Europa. „Anemolitele sunt stalactite, formaţiunile care atârnă de sus, curbe, a căror formare a fost un proces fantastic. Din cauza curentului de aer care existat vreme de mii de ani, apa a depus calcarul curb. După ce peştera s-a închis, apa a continuat să curgă, iar pe aceste forme au început să se formeze nişte ţurţuri drepţi. Formaţiunile sunt extrem de frumoase şi de rare, iar pentru a le proteja, am cerut custodia peşterii şi am închis-o pentru a nu se distruge” ne-a mai dezvăluit Gabriel Cazan.
Dealul Pleşei, Peştera Lupului, Grota Dracilor, Cerdacul şi Peştera Stanciului, peştera din Dealul Posadei – unde se spune că s-ar fi dus bătălia de la Posada a lui Basarab Întâi – sunt alte câteva peşteri ce merită văzute. Dar, neapărat, în compania unor speologi experimentaţi, care ştiu ce au de făcut şi pot spune mii de poveşti despre fiecare loc, stalactită sau formaţiune din cavernă.

 

Comments

comments