Parlamentul European a aprobat bugetul UE pe următorii 7 ani. Accesul la fonduri, condiționat de respectarea statului de drept. Bugetul UE 2021-2027 dar și regulamentul care interzice statelor ce încalcă statul de drept să folosească banii europeni au fost aprobate de PE
Parlamentul European (PE) a aprobat, miercuri, următorul cadru financiar multianual (CFM), adică bugetul UE pe perioada 2021-2027. Votul PE confirmă acordul Consiliului European. Eurodeputații au negociat suplimentări bugetare pentru programe precum EU4Health (sănătate), Orizont (cercetare), Erasmus+ (educație). De asemenea, europarlamentarii au aprobat regulamentul menit să protejeze fondurile UE împotriva utilizării abuzive de către guvernele UE care încalcă principiile statului de drept.
“Această creștere este rezultatul eforturilor de negociere ale Parlamentului de a stimula 10 programe emblematice ale UE în următorii șapte ani pentru a proteja mai bine cetățenii în contextul pandemei de COVID-19, pentru a oferi oportunități generației următoare și pentru a conserva valorile europene.
Datorită acestui compromis, în termeni reali, Parlamentul European triplează pachetul financiar pentru EU4Health, asigură echivalentul unui an suplimentar de finanțare pentru Erasmus+ și se asigură că finanțarea cercetării va continua să crească.
- Suma de 11 miliarde de euro va proveni în principal din sumele corespunzătoare amenzilor în domeniul concurenței (pe care întreprinderile trebuie să le plătească atunci când nu respectă normele UE), în conformitate cu solicitarea Parlamentului ca banii generați de Uniunea Europeană să rămână în bugetul UE. Aceste 11 miliarde de euro vor crește treptat plafonul global al CFM (stabilit la 1.074,3 miliarde de euro la prețurile din 2018) la 1.085,3 miliarde de euro.
- 4 miliarde de euro vor fi finanțate din realocări și marje în cadrul CFM.
- În plus, 1 miliard de euro va fi rezervat pentru a răspunde oricăror nevoi și crize viitoare și ar putea fi, de asemenea, adăugat la programele emblematice”, arată un comunicat de presă al legislativului european.
Negociatorii au fost de acord cu principiul conform căruia costurile pe termen mediu și lung ale rambursării datoriei din fondul de redresare nu ar trebui să fie în detrimentul programelor de investiții bine stabilite din CFM și nici nu ar trebui să conducă la contribuții mult mai mari bazate pe Venitul Național Brut (VNB) din partea statelor membre. Prin urmare, negociatorii PE au elaborat o foaie de parcurs pentru a introduce noi resurse proprii care să alimenteze bugetul UE în următorii șapte ani.
“Această foaie de parcurs face parte din «Acordul interinstituțional», un text obligatoriu din punct de vedere juridic. În plus față de contribuția adusă începând cu 2021, bazată pe cantitatea de plastic nereciclat a unei țări, foaia de parcurs include o resursă proprie bazată pe ETS (sistemul de comercializare a certificatelor de emisii), din 2023, eventual legată de un mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon. Aceasta include, de asemenea, o taxă digitală (începând din 2023) și o resursă proprie bazată pe taxa pe tranzacțiile financiare, precum și o contribuție financiară pe care sectorul corporativ trebuie să o aducă sau o nouă bază fiscală comună a societăților (începând din 2026)”, mai arată sursa citată.
Parlamentul va urmări modul în care sunt cheltuite fondurile de redresare
În ceea ce privește cheltuielile aferente fondurilor de redresare UE (New Generation EU), Parlamentul a asigurat reuniuni periodice între cele trei instituții pentru a evalua execuția fondurilor puse la dispoziție în temeiul articolului 122 din Tratatul UE, conform comunicatului.
“Aceste fonduri excepționale, furnizate în afara bugetului obișnuit pentru relansarea economiei puternic afectate de pandemie, vor fi cheltuite în mod transparent, iar Parlamentul, împreună cu Consiliul, va verifica orice abatere de la planurile convenite anterior”, mai arată sursa citată.
Instrumentul de redresare (Next Generation EU) se bazează pe un articol din Tratatul UE (articolul 122) care nu prevede niciun rol pentru Parlamentul European. Prin urmare, negociatorii PE au insistat și au obținut o nouă procedură, stabilind un „dialog constructiv” între Parlament și Consiliu. După ce Comisia va evalua implicațiile bugetare ale oricărui nou act legislativ propus în temeiul articolul 122, va începe dialogul dintre Parlament și Consiliu.
Biodiversitatea, egalitatea de gen și egalitatea de șanse
Legislativul european transmite că vor fi puse în aplicare metodologii îmbunătățite de monitorizare cu scopul de a se asigura că cel puțin 30% din totalul cheltuielilor din bugetul Uniunii și din New Generation EU vor sprijini obiectivele în domeniul climei.
De asemenea, 7,5% din cheltuielile anuale vor fi dedicate obiectivelor privind biodiversitatea începând cu 2024 și 10% începând cu 2026.
“Egalitatea de gen și integrarea perspectivei de gen vor fi acum prioritare în CFM, printr-o evaluare aprofundată a impactului și o monitorizare a programelor în funcție de criterii legate de egalitatea de gen”, potrivit comunicatului.
Consiliul UE trebuie să aprobe oficial Regulamentul privind CFM și Acordul interinstituțional, după care acestea vor fi publicate în Jurnalul Oficial și vor intra în vigoare de la 1 ianuarie.
Guvernele care încalcă statul de drept riscă să piardă accesul la fondurile UE
Europarlamentarii au mai adoptat, miercuri, regulamentul prin care plățile din bugetul UE pot fi blocate pentru țările în care încălcările constatate ale statului de drept compromit gestionarea fondurilor europene, potrivit unui comunicat de presă.
UE dă asigurări că beneficiarii finali nu vor fi afectați.
„Am reușit. Acum este lege. Nicio declarație unilaterală nu poate schimba acest fapt. Regimul condiționalității ne va permite să examinăm planurile suspecte de aplicare a fondurilor UE împotriva valorilor UE”, a declarat coraportorul Petri Sarvamaa (PPE, Finlanda).
„Din partea Parlamentului, ne-am asigurat că toate aspectele necesare au fost incluse în regulament și că textul rămâne intact. Așteptăm ca Comisia, în calitate de gardian al tratatelor, să înceapă în mod independent punerea în aplicare a acestui regulament de la 1 ianuarie 2021. Europenii așteaptă acest lucru”, a adăugat acesta.
„UE nu este o instituție à la carte, unde vă puteți păstra drepturile, dar nu vă îndepliniți obligațiile. Este o comunitate bazată pe valori comune pe care statele membre și cetățenii trebuie să le susțină. Mecanismul care leagă bugetul UE de respectarea statului de drept, adoptat astăzi, reprezintă o realizare majoră pentru Parlament”, a declarat coraportorul Eider Gardiazabal Rubial (S&D, Spania).
„Parlamentul European s-a asigurat că sancțiunile bugetare în temeiul acestui regulament vizează în mod direct infractorii, și nu beneficiarii finali. Studenții, cercetătorii, întreprinderile și ONG-urile nu vor fi afectați, pentru că am introdus o plasă de siguranță pentru a-i proteja”, a conchis aceasta.
Cum va funcționa condiționarea acordării fondurilor UE de statul de drept
După ce va stabili existența unei încălcări a statului de drept, Comisia va propune ca mecanismul de condiționalitate să fie declanșat împotriva guvernului din statul membru respectiv. Ulterior, Comisia va propune fie să fie reduse, fie să fie înghețate plățile din bugetul UE către țara respectivă.
Consiliul va avea apoi la dispoziție o lună pentru a vota măsurile propuse (sau trei luni în cazuri excepționale), prin majoritate calificată, potrivit sursei citate.
Eurodeputații au reușit să reducă la maximum (de la 12-13 luni la 7-9 luni) perioada în care instituțiile UE vor trebui să adopte măsuri împotriva unui stat membru, în cazul în care sunt identificate riscuri de încălcare a statului de drept.
Legislația se va aplica încălcărilor individuale sau sistemice
Datorită Parlamentului, noua lege nu se aplică numai atunci când fondurile UE sunt utilizate în mod abuziv în mod direct, cum ar fi cazurile de corupție sau fraudă. Aceasta se va aplica, de asemenea, încălcărilor sistemice ale valorilor fundamentale pe care toate statele membre trebuie să le respecte, cum ar fi democrația sau independența sistemului judiciar, atunci când aceste încălcări afectează — sau riscă să afecteze — gestionarea fondurilor UE.
În cadrul negocierilor, eurodeputații au reușit, de asemenea, să asigure o dispoziție specifică care să clarifice posibilul domeniu de aplicare al încălcărilor statului de drept, enumerând exemple de cazuri, cum ar fi amenințările la adresa independenței sistemului judiciar, incapacitatea de a corecta deciziile arbitrare/ilegale și limitarea căilor de atac.
Beneficiarii finali vor fi protejați
Pentru a se asigura că beneficiarii finali care depind de sprijinul UE — cum ar fi studenții, fermierii sau ONG-urile — nu sunt sancționați pentru acțiunile guvernelor lor, aceștia vor putea depune o plângere către Comisie prin intermediul unei platforme web, care îi va ajuta să se asigure că primesc sumele prevăzute. Comisia va putea, de asemenea, să efectueze o corecție financiară prin reducerea următoarei tranșe a sprijinului UE pentru țara în cauză.
Votat miercuri de Parlament, noul regulament se aplică tuturor fondurilor UE care fac obiectul gestiunii partajate începând cu 1 ianuarie 2021. De asemenea, Parlamentul va vota o rezoluție cu recomandări adresate Consiliului și Comisiei în vederea aplicării regulamentului privind condiționalitatea.
Subiectul condiționării fondurilor europene de statul de drept blocase negocierile dintre statele UE pentru un acord asupra bugetului pe următorii 7 ani și a banilor necesari redresării post-Covid, Polonia și Ungaria fiind principalii contestatari.
