mireseMult timp, sexul a fost considerat un subiect tabu. Nu a existat educaţie sexuală, iar femeile au fost cele sacrificate pe altarul sexului. În urmă cu câteva sute de ani, nunta era o negustorie. Totul se negocia, de la beteală, la inele. Dragostea era lăsată după nuntă. Nu avea nimeni timp de sentimente. Virginitatea fetei era o ofrandă oferită de familia fetei soţului. Era privită ca o formă de respect faţă de noua familie, de aici dreptul soţului de a divorţa de soţia care păcătuise. Ritualul, descris cu lux de amănunte de către Dimitrie Cantemir, apare şi în documente. Iată cum avea loc în Moldova alungarea unei fete care şi-a pierdut fecioria înainte de noaptea nunţii: „Dacă fiica lor s-a făcut de ocară din pricina unei împreunări neîngăduite, mirele îşi adună a doua zi prietenii apropiaţi cărora le arată că şi-a găsit mireasa spurcată (cu aceste cuvinte numesc ei femeile necinstite). Aceştia aduc pentru ea cea mai proastă căruţă şi, cu hamuri rupte, silesc părinţii cu bătaia să-şi ducă înapoi acasă, ca pe o curvă, fiica aşezată în căruţă“.
În funcţie de regiunea din care cuplul provine, ritualul se desfăşoară urmând, mai mult sau mai puţin, scenariul povestit de Dimitrie Cantemir. Astfel, în iulie 1792, Florea din judeţul Argeş îşi goneşte soţia după ce timp de zece zile „ar fi băgat-o de lanţ în gât şi în fiare…bătând-o în toate zilele de moarte ca pe hoţi şi înfricoşând-o că va să o împuşte de nu-i va spune un nume de om cu care a păcătuit. După ce află numele dorit, soţul trece la punerea în scenă a ritualului şi asta pentru privirile celorlalţi: au pus-o legată pe un cal şchiop şi au trimis-o la trei săptămâni acasă cu multe hule şi vorbe proaste“. În acele vremuri, infidelitatea era scuzabilă dacă venea din partea bărbatului, dar căpăta o gravitate maximă dacă venea din partea unei femei. Dacă o femeie îşi pierdea onoarea, pierdea totul!

Comments

comments

DISTRIBUIȚI