O nouă amenințare cu bombă la adresa unui curse Tarom! Peste 20 de zboruri din Europa, afectate de amenințări

Un avion TAROM cu 102 pasageri la bord, care a zburat vineri pe ruta Praga – Bucureşti, este ţinta unei alerte cu bombă, în jurul prânzului. Aeronava a aterizat în siguranță la Aeroportul Henri Coandă, unde au fost demarate procedurile necesare.

SRI a precizat că ameninţarea este nespecifică, neurmând a se lua măsuri în teren. Instituţia a precizat anterior că o ameninţare nu este evaluată doar de către specialiştii proprii. De obicei, ameninţarea este primită de companie, compania transmite piloţilor, ei comunică cu turnul de control, iar mai multe entităţi evaluează situaţia, după nişte markeri clari. Dacă se consideră că este un mail fals, nu se iau măsuri.

Ieri, după o primă amenințare la adresa unui zbor WizzAir care zbura de la Milano la Otopeni, în cursul aceleiași zile autoritățile au gestionat o alta, referitoare la un zbor KLM cu destinaţia Tel Aviv şi cu escală la Bucureşti. Piloţii au cerut un control pirotehnic pentru ca, ulterior, SRI să anunţe că nu a existat nicio bombă. O a doua alertă a fost una nespecifică, fără măsuri, transmite SRI.

Situaţiile din cursul serii au apărut după ce ieri la prânz, a fost instituită pe Aeroportul Otopeni o celulă de criză, în urma unui mesaj privind o ameninţare cu bombă într-o aeronavă . O alta a vizat o cursă Air Serbia de la Belgrad. După verificări, alertele nu au fost confirmate.

Bucureştiul s-a înscris astfel într-un nou val de ameninţări false cu bombă, care a afectat cel puţin 20 zboruri şi aeroporturi europene din Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Franţa, Italia şi Polonia. Atrage atenţia faptul că ameninţările trimise aeroporturilor din Sofia şi Roma au fost semnate de aşa-numiţii „combatanţi ai Statului Masculin” – o mişcare radicală din Rusia, care contestă egalitatea femeilor cu bărbaţii şi foloseşte simbolistica nazistă, are mii de membri şi susţine războiul Rusiei în Ucraina prin propagandă.

France Presse menţionează că aceste ameninţări false cu bombă se înscriu într-un context de intensificare a atacurilor hibride în Europa, de care suspectată este Rusia, dar, în unele cazuri, şi Iranul.