Numele echipelor de fotbal din era comunistă, adevărată lecţie de geografie, istorie şi economie a judeţului Argeş

5,199 views

FOTBAL ŞI CULTURĂ GENERALĂ. Pentru cine nu prea trecea pe la şcoală înainte de 1989, numele echipelor de fotbal fixau în mintea microbiştilor, fără să vrea, harta industrială a judeţului, ca într-o sinteză eficientă pentru cultura generală. Astfel, pe lângă fotbal, echipe precum ARO Câmpulung, Textila Piteşti, Electronistul Curtea de Argeş, Dacia Colibaşi, Mecanica Fină Costeşti sau Petrochimistul Piteşti te ajutau să înveţi şi care sunt fabricile sau uzinele cu care Argeşul se mândrea.

Ne-am obişnuit să credem, tot mai mult în ultima perioadă, că fotbalul este sinonim cu incultura şi pe stadion nu ai ce învăţa decât înjurături şi comportamente huliganice. Însă nu întotdeauna a fost aşa! Cei mai în vârstă, nostalgici după driblingurile lui Dobrin şi frumuseţea jocului lui FC Argeş, pot depune mărturie! Iar ziarele vremii, ce consemnau conştiincios rezultatele, sunt dovada vie că un campionat sportiv reprezenta, prin numele echipelor ce se înfruntau, o adevărată lecţie de geografie, istorie, economie sau cultură civică. Asta, pentru că devenise un obicei ca numele echipelor, mai ales a celor de fotbal să creioneze harta hidrografică, montană, industrială, agricolă, feroviară, militară, universitară, culturală, istorică a unui judeţ. Astfel, şi cei ce care nu prea se omorau cu cartea şi cititul, dar erau microbişti adevăraţi, aveau prilejul de a învăţa, pe stadion, nu din manuale, cam pe unde şi ce fabrici avea judeţul nostru.

FC Argeş, o putere în fotbal şi… geografie

Dacă de Dunărea Galaţi sau Delta Tulcea ştia orice elev certat cu prezenţa la ora de Geografie cam pe unde ar putea fi situată, un nume ca FC Argeş a reuşit nu numai să impună respect întregii lumi fotbalistice interne şi chiar internaţionale, ci şi să fixeze în mintea microbiştilor câte ceva despre plaiurile argeşene şi istoria lor. În acelaşi timp în care FC Argeş se „ocupa” de reprezentarea la nivel naţional, la nivel judeţean echipele de fotbal scriau la fiecare etapă o lecţie de geografie locală, de cele mai multe ori combinată cu una de economie. Astfel, în Campionatul judeţean, categoria „Onoare” în 1988 se întreceau Mecanica Fină Costeşti, Progresul Recea, Progresul Topoloveni, Rapid Piteşti, Foresta Piteşti, Rolast Piteşti, Flacăra Leordeni, Mecanizatorul Miroşi, Bizonul Piteşti, Avântul Ungheni, Recolta Buzoeşti, Viitorul Bârla, Aspersorul Rociu, Minierul Câmpulung, Tablierul Piteşti, Victoria Curtea de Argeş, Textila Piteşti, Forestierul Stâlpeni, Progresul Domneşti, ICRA SUT Piteşti, Rapid Coşeşti sau Metalul Berevoeşti. În acelaşi timp, în divizia C purtau steagul Argeşului, Unirea Piteşti, Electronistul Curtea de Argeş şi Muscelul Câmpulung, urmate îndeaproape de CSM Dacia Colibaşi.

Tablierul versus Petrochimistul

Petrochimistul Piteşti, prelungirea sportivă a combinatului petrochimic în vremurile sale de glorie, când producea nu numai benzină şi motorină, ci şi sportivi de talie naţională, se lupta din greu cu Tablierul, echipa ce reprezenta muncitorii de la Poduri şi Tabliere Metalice. Tenismenii de la Petrochimistul au făcut şi ei legea în ţară o bună bucată de vreme, la fel ca şi judocanii, care păreau că funcţionează pe combustibil din fabrica mamă! De departe, Dacia Piteşti, echipa uzinei de la Colibaşi, a fost cea care a reprezentat cel mai bine, cum altfel, vârful în materie de automobilism în România. Astfel, milioane de spectatori de la cursele de viteză în costă sau circuit urban, dar şi la raliuri precum cel al Braşovului, Sibiului sau Deltei, aflau cu exactitate unde este Colibaşiul, înglobat acum în Mioveni, şi mai auzeau odată, dacă mai era nevoie, povestea Daciei. În ce priveşte automobilismul, echipa ITA Argeş, adică echipa Întreprinderii de Transport Argeş, cea care gestiona toate „ratele” de pe traseele judeţului, completa de minute pe cea a uzinei în supremaţia în lumea auto din anii 80.

Comments

comments