De la 1 februarie, au intrat în vigoare noul Cod Penal şi noul Cod de Procedură Penală, care aduc modificări substanţiale în întreaga legislaţie în domeniu.

Au fost introduse infracţiuni noi, altele au fost dezincriminate, unele pedepse au fost micşorate, altele – mărite, iar multe dintre proceduri au fost modificate. Tot în noul Cod Penal, fătul este ocrotit în mod special, fiind interzis în continuare avortul în alte condiţii decât cele medicale, dar acum este incriminată şi fapta de vătămare corporală a fătului. Pe de altă parte, urmărirea unei persoane ori apelarea acesteia sau trimiterea de mesaje ce îi cauzează o stare de temere constituie infracţiunea de hărţuire.

Arestul la domiciliu, în locul interdicţiei de a părăsi localitatea sau ţara

O altă modificare a Codului de Procedură Penală se referă la măsurile preventive, interdicţia de a părăsi localitatea sau ţara fiind eliminate. Apare, astfel, arestul la domiciliu. Conform noii legislaţii, măsura arestului la domiciliu constă în obligaţia impusă inculpatului, pe o perioadă de cel mult 30 de zile, de a nu părăsi imobilul unde locuieşte, fără permisiunea organului judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza şi de a se supune unor restricţii stabilite de acesta. Pe durata arestului la domiciliu, inculpatul are obligaţia de a se prezenta în faţa organului de urmărire penală, a judecătorului de drepturi şi libertăţi, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată ori de câte ori este chemat. El nu are voie să comunice cu persoana vătămată sau membrii de familie ai acesteia, cu alţi participanţi la comiterea infracţiunii, cu martorii ori experţii şi nici cu alte persoane care nu locuiesc în mod obişnuit împreună cu el sau care nu se află în îngrijirea sa.

Recunoaşterea vinovăţiei

În faza de urmărire penală, pentru infracţiuni sancţionabile până în 7 ani, se poate face un acord de recunoaştere a vinovăţiei, care trebuie avizat de procuror şi încuviinţat de instanţa de judecată. Tot pentru astfel de infracţiuni, procurorul poate renunţa la urmărirea penală dacă nu există interes public.

Minorii nu mai fac închisoare, merg în centre de reeducare

Minorii nu vor mai fi sancţionaţi cu închisoarea. Dacă au peste 16 ani sau între 14 şi 16 ani (când se stabileşte că au discernământ) se iau numai măsuri educative, cu sau fără privarea de libertate. În prima categorie se încadrează internarea într-un centru educativ sau unul de detenţie. Celelalte măsuri se referă la stagiul de formare civică, supravegherea sau consemnarea la sfârşit de săptămână. Limitele pedepselor se reduc la jumătate. În urma reducerii, în niciun caz minimul pedepsei nu va depăşi 5 ani. Când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă, se aplică minorului închisoarea de la 5 la 20 de ani.

Modificări ce vizează şoferii

Noul Cod aduce schimbări şi pentru şoferi. În unele cazuri sancţiunile vor fi mai uşoare. Astfel, un şofer poate fi acuzat de vătămare corporală dacă persoana rănită stă în spital 90 de zile, faţă de doar 10 în prezent. Însă, în noul act normativ nu mai există posibilitatea de recalculare a alcoolemiei la cererea şoferului, în cazul în care realizează probe de sânge.

Eutanasia nu mai e considerată omor

Potrivit noilor reglementări, „uciderea săvârşită la cererea explicită, serioasă, conştientă şi repetată a victimei care suferă de o boală incurabilă sau de o infirmitate gravă atestată medical, cauzatoare de suferinţe permanente şi greu de suportat, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani”, dar nu mai este încadrată ca omor.

Şi colegii, nu doar şefii, intră la hărţuire sexuală

Din capitolul „Infracţiuni contra vieţii”, e mai bine definit raportul sexual şi se introduce o noua infracţiune – „agresiunea sexuală“, pedepsită cu 2-7 ani. Mai nou, la „hărţuire sexuală” se încadrează şi pretinderea de către colegi, nu numai de către şefi, a unor favoruri sexuale prin intimidare sau umilire.

Viaţa privată, mai protejată

Fotografierea sau înregistrarea unor persoane în domiciliul lor este sancţionată cu închisoare de la 3 luni la 2 ani. Difuzarea imaginilor sau a convorbirilor se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, constituind „violarea vieţii private“. Violarea domiciliului este, în continuare, considerată o infracţiune, iar acum se incriminează şi violarea sediului unei persoane juridice.
Împiedicarea organului judiciar de a efectua un act procedural sau refuzul de a pune actele sau informaţiile cerute la dispoziţia lui se constituie în infracţiunea de obstrucţionare a justiţiei şi se va pedepsi cu închisoarea de la 3 luni la un an. În acelaşi context, intimidarea, ameninţarea sau constrângerea unei persoane sau a familiei acesteia pentru a nu da, a da sau a retrage o declaraţie dată la organele judiciare va reprezenta infracţiunea. Pedepsele variază între 1 şi 5 ani. Cei care vor acuza public – în mod nereal – că organul judiciar a comis o abatere disciplinară sau o infracţiune vor intra sub incidenţa articolului despre „Presiuni asupra justiţiei“, sancţionată cu închisoare de la 3 luni la 1 an.
Avocatul care face înţelegere cu partea adversă pentru fraudarea intereselor clientului său va fi pedepsit pentru infracţiunea de asistenţă şi reprezentare neloială.

Noi infracţiuni contra patrimoniului: abuzul de încredere prin frauda creditorilor

Apar şi noi infracţiuni contra patrimoniului, precum: abuzul de încredere prin frauda creditorilor, înşelăciunea privind asigurările, deturnarea licitaţiilor publice, exploatarea patrimonială a unei persoane vulnerabile.
Denunţarea calomnioasă se va numi „inducerea în eroare a organelor judiciare“. Organul judiciar sau funcţionarul care va divulga informaţii confidenţiale dintr-un dosar intră sub incidenţa unei noi infracţiuni – „compromiterea intereselor justiţiei”, sancţionată cu 3 luni – 2 ani închisoare.

Înaltă trădare, în premieră

Pentru prima dată apare în Codul Penal „înalta trădare”, care era prevăzută în Constituţie. Pot fi acuzaţi Preşedintele României şi membrii CSAT. De asemenea, cine constituie structuri informative ilegale va primi de la 3 la 10 ani, mai mult decât în vechea lege, unde era o sancţiune de la 2 la 7 ani.

Elemente apărute în Noul Cod penal

Ca idee generală, cuantumul pedepsei scade potrivit noilor prevederi. Astfel, pentru rele tratamente aplicate minorului, maximul pedepsei scade de la 15 la 7 ani, pentru furtul calificat scade de la 15 la 10 ani, pentru mărturia mincinoasă – de la 5 la 3 ani, pentru hărţuirea sexuală de la 2 la 1 an. Pentru alte infracţiuni scade atât maximul cât şi minimul pedepsei, cum ar fi: pentru lipsirea de libertate, pedeapsa era între 3 şi 10 ani, acum este între 1 şi 7 ani; pentru trafic de minori – scade de la 5-15 ani la 3-10 ani; pentru violare de domiciliu – scade de la 6 luni-4 ani la 3 luni-2 ani; pentru delapidare scade de la 1-15 ani la 6 luni-7 ani.

Favorizarea infractorului şi tăinuirea, de la 1 la 5 ani

Şantajul şi înlesnirea sinuciderii sunt pedepsite mai serios, minimul pedepsei crescând: înlesnirea sinuciderii – de la 2 la 3 ani, şantaj – de la 6 luni la un an. Maximul legal al pedepsei creşte şi el în unele cazuri: divulgarea secretului profesional – de la 2 la 3 ani, evadarea – de la 2 la 3 ani. Uneori, cresc ambele limite ale pedepsei: încăierare – de la 1 lună-6 luni la 3 luni-1 an; cercetare abuzivă – de la 1-5 ani la 2-7 ani. Alteori, creşte minimul şi scade maximul pedepsei: distrugere – de la 1 lună – 3 ani, acum este de la 3 luni-2 ani; nedenunţarea unor infracţiuni – de la 3 luni-3 ani se schimbă la pedepse între 6 luni-2 ani; favorizarea infractorului şi tăinuirea – de la sancţiunea de 3 luni-7 ani, la 1-5 ani.

Comments

comments

DISTRIBUIȚI