Sfântul Apostol Andrei a fost primul dintre ucenicii Mântuitorului, dar și cel care, după Cincizecime, s-a oprit în drumul său de propovăduire a Noii Legi în Dobrogea, creștinându-i pe români. De aceea, Biserica Ortodoxă Română e numită apostolică, iar sfântul Apostol Andrei este considerat nu numai creștinătorul României, ci și ocrotitorul ei.
Noaptea Sfântului Andrei, tradiţii româneşti
În noaptea de Sfântul Andrei, hotarul dintre cele văzute şi cele nevăzute dispare, iar momentul este propice pentru unele practici de prospectare a viitorului.
În noaptea Sfântului Andrei fetele nemăritate pot să-și afle ursitul. Sunt cunoscute numeroase magii, practicate de fete. Se spune, că un fir de busuioc aşezat sub pernă face că în vis să apară imaginea ursitului.
Animalelor li se amestecă în hrană câte un fir de busuioc sau li se pune o picătură de aghiasma în apă.
În trecut exista „descântecul sării”: un drob de sare descântat era îngropat în fata grajdului. El era dezgropat la primăvară de Sfântul Gheorghe când sarea era amestecată în hrana animalelor ca să le ferească de farmece. În tradiţia populară se spune că dacă faci cruci la uşi şi la ferestre cu usturoi în seara care precede ziua Sfântului Andrei, te protejează împotriva „făcăturilor”.
De Sfântul Andrei se poate afla prognoza pentru anul următor
De Sfântul Andrei se poate afla prognoza pentru anul următor. Tradiţia spune că se iau 12 cepe care se duc în podul casei şi se lasă acolo până în seara de Crăciun. Fiecărei luni a anului îi corespunde o ceapă. Cepele care s-au stricat semnifica luni ploioase cu grindină, iar cele care au încolţit, luni favorabile pentru recolta.
La fel se face şi cu grâul care este pus la încolţit pentru fiecare membru al familiei. Cel al cărui grâu este frumos şi înalt se spune că va avea un an bun cu bani şi sănătate. Dacă în noaptea Sfântului Andrei este senin şi cald, atunci vom avea o iarnă blândă, dacă este ger, vom avea o iarnă grea.
