Cum a ajuns Nadia Comăneci, în perioada comunistă, să facă reclamă pentru Dacia în Canada

3,357 views

EXPERIENŢA CANADIANĂ A DACIEI! Ca să crească vânzările Daciei în Canada, Victor Jigman, fostul şef al exportului de la Dacia, a invitat-o, în 1983, pe marea gimnastă Nadia Comăneci la lansarea oficială pe piaţa canadiană. S-a spus atunci, în faţa jurnaliştilor, că nu doar Nadia, ci şi tot lotul olimpic de gimnastică al Românei se plimbă numai cu Dacia, deşi Nadia nici măcar nu pusese piciorul într-o Dacie.

Între 1982 şi 1987, într-o vreme în care majoritatea exporturilor Dacia mergeau doar pe piaţa Europei de Est, o firmă din Montreal a reuşit să vândă nu mai puţin de 4.500 de autoturisme în Canada, cea mai performantă piaţă de profil din lume. După cum ne-a declarat Victor Jigman, fostul şef al exportului de la Dacia, totul a pornit de la firma „Terra Power – Tractor Company Saskatoon”: „Aceasta era o firmă înfiinţată în anii ’70, care funcţiona ca societate de drept canadian cu capital românesc, dar care funcţiona după legile provinciale şi federale din Canada. Capitalul era de 100.000 de dolari şi fusese depus de către „Universal Tractor” Braşov, întreprinderea românească prezentă şi ea din 1975 pe piaţa canadiană”.

Ulterior, în 1982, s-a înfiinţat filiala „Terra Power” Montreal, cea care avea ca activitate vânzarea de autoturisme Dacia în Canada. O „misiune imposibilă” de care a avut sarcina să se ocupe ca director Victor Jigman, cel care era deja un profesionist în lumea industriei auto şi un specialist foarte bine pregătit. „Terra Power avea un show-room foarte mare, de 400 mp, în care pregăteam maşinile şi tot aici aveam un depozit de piese de schimb. Eu în Canada aduceam maşinile cu vaporul. De exemplu, nava „Paşcani” aducea 500-600 de maşini la un transport. Împreună cu directorul comercial, canadianul Claude J. Dubois, am făcut o reţea de dealeri în provincia Quebec şi ajunsesem la 20-25 de dealeri. A fost prima reţea occidentală a Daciei, o reţea la standarde înalte. Eram egali ca importatori cu Honda sau Hyundai. Pot spune că am fost un director capitalist, deşi, în esenţă, eram comunist pur, iar în subordine aveam numai canadieni”, îşi aminteşte Victor Jigman.

„După testul de impact făcut de Dacia în Canada în 1984, manechinul pus pe locul şoferului a ieşit cu capul în parbriz, la o viteză de 40 km/h”

Dacia nu ar fi putut avea succes pe piaţa canadiană, dacă nu s-ar fi adaptat la cerinţele stricte de acolo. Tocmai de aceea s-au făcut mai multe modificări tehnice. Deşi au circulat multe legende, cum că Securitatea ar fi fost în spatele Daciei în Canada, Victor Jigman susţine contrariul: „Ce treabă să aibă Securitatea cu Dacia în Canada? Dacă voiau să spioneze în SUA, o puteau face şi fără noi acolo. Apariţia Daciei pe piaţa canadiană a fost doar una strict comercială şi atât. Funcţionam ca orice firmă de drept canadian şi ne raportam, în primul rând, la cerere şi ofertă. Au fost însă destui colegi „binevoitori” de la Dacia care au alimentat tot timpul presa cu diverse poveşti, dar toate departe de adevăr. Dar să trecem peste toate aceste picanterii şi să revenim la adevărata poveste a Daciei în Canada. Prima problemă cu care ne-am confruntat a fost după testul de impact făcut de Dacia în Canada în 1984 (primul de acest gen), când manechinul pus pe locul şoferului a ieşit cu capul în parbriz, la o viteză de 40 km/h. Aşa că a trebuit să înlocuim toate parbrizele. O a doua problemă a fost cea legată de centurile de siguranţă, care erau slabe calitativ. Cum în ţară nu aveam altele decât cele pe care le foloseam în producţia de serie, am fost nevoiţi să importăm direct din Suedia. O dovadă a faptului că firma din Canada funcţiona după regulile economiei de piaţă este şi faptul că toate aceste modificări le făceam fără aprobarea celor de la Bucureşti sau de la Uzina Dacia”, ne-a mai spus Victor Jigman.

Faptul că Dacia se confrunta cu cererea şi oferta în cel mai pur stil capitalist este confirmat şi de directorul comercial, canadianul Claude J. Dubois: „Nu ştiu cum de ce toată lumea – şi atunci şi acum – leagă istoria Daciei din Canada de fosta Securitate. Este greşită această abordare. Acolo nu conta faptul că Dacia venea dintr-o ţară comunistă. Calitatea era cea mai importantă. Clientul spunea ce dorea şi noi ne adaptam la cerinţele clientului. Nu vă spun că, la început, vindeam maşina şi clientul nici nu ajungea cu ea până acasă şi ne suna să ne spună că i s-a defectat. Nu erau probleme grave, însă contau. Iar aceste probleme au fost remediate. De exemplu, sistemul de degivrare a fost înlocuit, a fost pusă o ventilaţie mai puternică. Un alt exemplu: erau probleme cu demarorul, care îngheţa iarna, din cauza temperaturilor scăzute din Canada. L-am înlocuit şi am adus demaroare din Spania”. Dacia avea garanţie doar un an, însă „Terra Power” Montreal, pe cheltuiala proprie, plătea o primă suplimentară de 200 de dolari canadieni din marja de profit pentru extra garanţia de doi ani. Preţul la care se vindea o Dacie în Canada era de aproape 6.000 de dolari canadieni.

Nadia Comăneci – prima vedetă care a făcut reclamă pentru Dacia

Interesantă este şi povestea prin care Nadia Comăneci a ajuns să fie un promotor al vânzărilor Dacia în Canada, un lucru care şi astăzi îl face să zâmbească pe Victor Jigman. „În vara lui 1983, Nadia Comăneci se afla la un concurs de gimnastică la Calgary, împreună cu Mariana Simionescu, unul dintre marii arbitrii ai României. Jurnalistul canadian Daniel Eraud mi-a sugerat să o aduc pe Nadia la lansarea oficială a Dacia pe piaţa canadiană. Nadia a venit şi a fost ceva fantastic. Deşi lansarea a fost într-un fel de garaj, au venit peste 100 de invitaţi, foarte mulţi jurnalişti. Săptămâni întregi după lansare, presa din Canada a scris despre Nadia şi Dacia, iar asta a impulsionat vânzările. Între noi fie vorba s-a spus atunci că nu doar Nadia, ci şi tot lotul olimpic de gimnastică al Românei se plimbă numai cu Dacia. De unde, Nadia nici măcar nu pusese piciorul într-o Dacie, până atunci. Dar era o chestiune de promovare şi normal că am speculat-o şi noi. Tot eu am fost promotorul primului clip adevărat făcut despre Dacia, în limba franceză şi engleză, care s-a difuzat inclusiv pe celebrul post de televiziune american, CBC”, spune Victor Jigman. Până în 1987, în Canada s-au vândut prin „Terra Power” aproximativ 4.500 de Dacii.

Afacerea s-a oprit apoi, deoarece normele de poluare şi securitate s-au schimbat radical în Canada, iar o adaptare a Daciei la aceste noi norme ar fi dus la costuri suplimentare de 1.500 de dolari canadieni per maşină. După plecarea Daciei de pe piaţa canadiană, mai rămânea totuşi o problemă: pe stoc rămăseseră 1.000 de maşini. Ca să nu mai aducă aceste maşini în ţară, Victor Jigman a găsit un partener de afaceri francez. „Cu acest om am făcut o chestie senzaţională. Am cărat maşinile de la Montreal la Marsilia şi el le-a vândut în Algeria. Le-am vândut nu cu 6.000 de dolari canadieni, ci cu 7.000. Aşa am recuperat toată valoarea şi, în plus, nu am rămas cu nicio datorie în Canada”.

Comments

comments