De la anul, turiştii vor putea mânca în satele româneşti bucate gătite tradiţional, după ce Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a iniţiat un proiect de transformare a gospodăriilor ţărăneşti interesate în Puncte Gastronomice Locale Familiale care vor funcţiona, cu autorizaţie, exclusiv în cadrul unei familii.

Punctele Gastronomice Familiale Locale (PGLF) îşi vor putea desfăşura activitatea numai după ce se vor înregistra într-una din formele legale juridice din România, vor fi avizate sanitar-veterinar şi vor îndeplini condiţiile minime legale.

„Aici nu este vorba de alimente procesate, ci doar de mâncare gătită, tot ceea ce se găteşte într-o zi se mănâncă în acea zi. Exact ca la bunica acasă, de exemplu. Bucătăria bunicii trebuie să îndeplinească un minim standard sanitar-veterinar şi ea trebuie să ne spună ce alimente a folosit, fie că sunt din ograda proprie sau cumpără carne de la măcelărie. Nu are nicio obligaţie să asigure din sursă proprie alimentele, însă acestea trebuie să vină dintr-o sursă înregistrată sau autorizată sanitar-veterinar”, a explicat, pentru Agerpres, preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Geronimo Brănescu.

Deşi proiectul a fost lansat relativ recent, direcţiile judeţene sanitar-veterinare au primit deja numeroase solicitări şi întrebări referitoare la modul de funcţionare a acestor PGLF, susţine preşedintele Autorităţii.

„Eu am fost oarecum uimit de intensitatea solicitărilor venite din ţară şi acest lucru se poate vedea prin întrebările care se regăsesc la direcţiile sanitar-veterinare judeţene, dar şi la nivel serviciului de comunicare din cadrul Autorităţii. (…) Este o măsură de pionierat la nivelul ţării noastre, iar dintr-un anumit unghi poate fi privită şi ca o măsură de pionierat la nivelul Uniunii Europene”, a spus Brănescu, menţionând că începutul anului 2018 este un orizont de timp fezabil pentru lansarea acestor puncte gastronomice în diferite regiuni ale ţării.

Şeful ANSVSA afirmă că legislaţia pentru funcţionarea acestor puncte va fi elaborată „într-un cadru adecvat nativ românesc şi fără a aduce atingere legislaţiei europene”, dar nu exclude solicitarea unor derogări de la normele europene pentru anumite produse.

„Am fost plăcut surprins să văd că administraţia locală este foarte dornică de a promova acest gen de întreprindere. Au fost primari care au spus că au două, trei puncte de interes în localitatea lor, oamenii vin, fac o fotografie şi pleacă, dar adăugând aceste puncte gastronomice poate rămân, gustă ceva tradiţional, leagă prietenii, îşi notează traseul”, a adăugat preşedintele ANSVSA.

Potrivit site-ului ANSVSA, meniul punctelor gastronomice trebuie să fie diferit de cel al restaurantelor zilnic, cu o ofertă re­strânsă la cel mult două feluri de ciorbe sau supe, două feluri principale şi eventual două feluri de desert, obligatoriu preparate în ziua în care sunt oferite. Cei care doresc să înfiinţeze aceste puncte gastronomice locale trebuie mai întâi să se constituie într-o formă de organizare juridică, de tipul asociaţie familială, persoană fizică autorizată sau societate comercială şi apoi să obţină documentul de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor.

O altă condiţie este aceea ca alimentele să fie preparate de către proprietar sau membrii familiei, iar starea de sănătate a acestora trebuie să fie verificată periodic.
O altă cerinţă este ca materiile prime să provină din unităţi autorizate/înregistrate sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, punându-se accentul pe produsele specifice zonei în care punctul gastronomic îşi desfăşoară activitatea, potrivit ansvsa.ro. (sursa: ziarullumina.ro)

Comments

comments