Mănăstirea Corbii de Piatră, o bijuterie a Argeșului, va fi restaurată

Corbii de Piatră este cea mai veche mănăstire rupestră din ţara noastră săpată într-un perete masiv de stâncă (secolul XIV). Biserica de la Corbi se înrudește tipologic cu grupul de biserici rupestre din Capadocia însă are particularitatea a două sfinte altare pe un singur naos, prin care biserica rupestră este unica la noi în țară.

Corbii de Piatră va fi restaurată, iar valoarea totală a finanțării nerambursabile este de 6.073.000 lei. Perioada de implementare a proiectului este cuprinsă între 18.12.2024 și 31.12.2027.

După spusele lui Nicolae Iorga, Corbii de Piatra este prima mănăstire de călugărițe înființată la noi în țară.

În prima jumătate a secolului al XVIII-lea, mănăstirea devine biserică de mir, ca urmare a asezării în jurul ei a unei puternice colonii de români, peste 200 de familii, veniți din Jina Sibiului, care și-au părăsit locurile natale din cauza persecuțiilor religioase la care erau supuși.

Atunci, arhiereul Iosif de Sevasta, cel care i-a așezat pe jinari la Corbi, dăruindu-le biserica și toate posesiunile mănăstirii, ia hotararea de a mari sfântul lăcaș, neîncăpător pentru noua comunitate, dăltuind în stancă un pronaos de 5,5 m/4,5m cu intrare spre Nord în naos.

Deasupra peretelui stâncos se află o cruce de piatră de la 1699, iar în apropierea bisericii rupestre, o alta de la 1790. Biserica a fost pictată în răstimpul dintre sfârșitul secolului al XIII-lea și mijlocul secolului al XIV-lea. Fragmente din această pictură se mai păstrează în absidă și pe peretele de sus al bolții naosului.

De asemenea, legendele pomenesc de un jertfelnic dacic, situat în apropierea porţii de acces, unde se aduceau sacrificii zeului Zamolxis. Este chiar lângă intrare, o bucată de stâncă pe care erau cioplite niște trepte.

Începuturile mănăstirii nu sunt cele oficiale, din 1512, pictura bizantină fiind atestată mult mai devreme. Iar pe platoul de pe această stâncă arheologii ar fi descoperit urmele unei dave care ar fi chiar legendara cetate getică pe nume Geridava. Tot legendele spun că Geridava a fost cetatea de scaun a lui Dromichete. Greu de spus dacă legenda este adevărată, mai ales că mormântul acestuia ar fi mai la sud, prin Bulgaria, la Shveshtari.

În anul 2003, după mai bine de 200 de ani, s-a reînnodat firul vieţii monahale, în scopul restaurării picturii şi pentru construirea unui complex chinovial, pentru ca locaşul de cult să-şi reia, pe cât posibil, strălucirea de odinioară.

Biserica este deosebit de valoroasă, nu numai prin felul în care a fost implantată în stâncă, ci și prin pictura care o împodobește, despre care specialiștii afirmă că este în cea mai pură tradiție bizantină, datând din secolul al XIV-lea sau chiar mai devreme. Sfântul lăcaș era cunoscut în vechime și sub numele de mănăstirea de la Meriș sau mănăstirea Meriș.

Mănăstirea Corbii de Piatră este situată în satul Jgheaburi, comuna Corbi, județul Argeș

Cale de acces: Câmpulung – DN73 – (spre Curtea de Argeș) – Domnești – DJ 731 (spre Nucșoara) – sat Jgheaburi. Este situată la 35 km de Câmpulung Muscel, la 55 km nord de orașul Pitești și 32 de km de Curtea de Argeș.