Scenariile climatice viitoare indică o diminuare a cantităţilor de precipitaţii mai ales în lunile de vară, în medie cu 15-20%, iar zonele cele mai vulnerabile la fenomenul de secetă sunt sudul, sud-estul, estul şi vestul României, dar şi Câmpia Transilvaniei, a avertizat, la o conferinţă pe tema fenomenelor meteo extreme şi a sistemelor de avertizare timpurie, directorul general al ANM, Elena Mateescu, citată de Agerpres.

Aceasta a arătat că este necesar ca agricultorii să fie pregătiţi să se adapteze la noile condiţii climatice prin acţiuni precum decalarea calendarului lucrărilor agricole, în funcţie de rezerva de apă din sol, sau adaptarea unor soiuri sau hibrizi care să reziste la temperaturi mai ridicate şi la secetă.

„Vorbim de lucrări ale solului care să se bazeze pe un număr mic de treceri şi de lucrări în adâncime, care să diminueze pierderea apei din sol, în condiţiile în care conservarea apei rămâne o prioritate pe fondul secetei prelungite”, a arătat directorul general al Administraţiei de Meteorologie.
Potrivit Elenei Mateescu, creşterea frecvenţei fenomenelor meteorologice extreme este evidentă.

„Vorbim de o intensificare a acestor fenomene. Şi aceasta fie că vorbim de caniculă în perioada de vară, fie că vorbim despre perioade cu precipitaţii abundente pe secvenţe scurte din timp, care pot genera la nivel local viituri rapide după perioade foarte călduroase, fie că vorbim despre fenomenul de viscol, care poate să genereze, în partea de sud şi sud-est a României, intensificări ale vântului ce pot depăşi la rafală 75-90 kilometri pe oră, transport de zăpadă de la sol, astfel încât să vorbim despre troienirea stratului de zăpadă şi înălţimi mai mari de 1-1,5 metri”, a precizat şefa ANM.

Mateescu nu a exclus ca şi în anii următori, pe fondul schimbărilor climatice, să ne confruntăm cu o intensificare a valurilor de căldură sau cu creşterea numărului de nopţi tropicale.

„Există o strategie naţională privind schimbările climatice şi planul naţional de adaptare privind economia verde pentru 2016-2020, în care s-au identificat 12 sectoare vulnerabile – vorbim aici de agricultură, transporturi, construcţii, resurse de apă, asigurări – şi pentru fiecare există măsuri specifice de adaptare”, a mai spus directorul ANM.

Potrivit măsurătorilor, vremea este într-un continuu proces de încălzire, iar nouă dintre cele zece cele mai ridicate temperaturi globale în perioada ianuarie-septembrie au fost înregistrate începând din 2005.

În ceea ce priveşte anul 2017, acesta a fost al doilea cel mai călduros din istoria Terrei de când a început înregistrarea temperaturilor, în 1880, a anunţat în această săptămână Administraţia Naţională pentru Oceane şi Atmosferică a SUA (NOAA). Temperatura medie de la suprafaţa pământului şi a oceanelor în 2017 a fost cu 0,87 grade Celsius peste media din secolul XX şi sub recordul de 0,99 grade Celsius înregistrat în 2016, a precizat NOAA, citată de DPA. (sursa: ziarullumina.ro)

Comments

comments

DISTRIBUIȚI