Fiecare om s-a lovit la un moment dat de superstiții. Persoanele superstițioase cred cu tărie în aceste legi nescrise, despre care se spune că pot schimba viitorul.
Credințele și superstițiile populare românești variază de la o regiune la alta și au fost transmise din generație în generație. Unele s-au pierdut, iar altele sunt încă prezente, în special în zonele rurale.
Iată câteva dintre credințele și superstițiile argeșenilor păstrate până-n zilele noastre:
- Când te întorci din drum, îţi merge rău.
- Să nu ţii inel în degetul din mijloc, că n-ai noroc în dragoste.
- Se crede că dacă o femeie gravidă coase duminica, copilul ce-l va naşte va fi cu limba cusută (legată).
- Nu există omul fără păcat! Când se naște copilul, el moștenește 7 dintre păcatele mamei pentru a-i răsplăti durerea din timpul nașterii.
- Când şezi la masă, să închizi uşa, căci vei închide gurile duşmanilor şi nu te vor mai vorbi de rău.
- Când te speli, nu e bine să te ștergi pe picioare imediat, că-ți ștergi norocul.
- Femeia care se gâdilă este un semn că ea va lua un soț tânăr.
- Se crede că oamenii cu pete pe faţă sunt oameni buni.
- Femeia care merge legănându-se, care se bâţâie, nu prea e bună.
- Să nu miroşi pe mormânturi, că nu-ţi merge bine.
- Dacă fluieri în casă, tragi a pustiu.
- Când bucăţica dusă aproape de gură va cădea, e semn că aceluia la care te gândeşti îi e foame.
- Să nu umbli seara cu foc în mână, că faci pipi în pat.
- Se crede că oamenii cu fruntea lată sunt cuminţi.
- Când se încurcă aţa la cusătura cămăşii, înseamnă că persoana căreia i se coase este fudulă.
- Să nu mai coşi cu aţa pe care ai descusut-o, că se îmbolnăveşte cel căruia îi coşi buleandra.
- Cine fură găina altuia îi numără fulgii pe lumea cealaltă.
- Când ţi se bate geana, e semn că ai să plângi.
- Noaptea pe întuneric să nu te uiţi îndărăt, căci vei rămâne cu gâtul strâmb.
- Să nu omori şarpele de casă că omori norocul.
- Banul de găsit să-l strângi, că-i noroc.
- Când mănânci din poală îţi mănânci norocul.
- Dacă se însoară un băiat şi se mărită o fată în acelaşi an, din aceaşi casă, moare unul dintre ei.
- Când uiţi mămăliga nesărată e semn de belşug.
- Când trosnesc căpriorii la casă e semn rău.
- Ca să te aperi de orice boală, poartă în deget un inel făcut dintr-o monedă căpătată de pomană.
- Să nu doarmă cineva cu faţa în sus şi cu mâinile pe piept căci trage a moarte.
- Cămaşa cu care o femeie a născut se leapădă ca să nu capete copilul boală.
- Cui îi plouă la nuntă are noroc şi bogăţie.
- Când vor plesni cercurile unui butoi, bucurie şi câştig înseamnă.
- Omul care varsă din bucate şi băutură pe masă este semn de bucluc.
- Când te mănâncă buzele, ai să săruţi pe cineva.
- Când verşi cafeaua, ai să iei bani.
- Când calul trage într-un loc unde începe să bată cu copita, să ştii că dedesubt nu-i curat.
- La cal să nu te încaleci pe partea unde nu-i coamă.
- Nu mânca cu cartea deschisă, că uiţi ce ai învăţat.
- Casă nouă visând e groapă de îngropare.
- Lumânarea de la Paşti e bună de aprins când sunt furtuni şi grindină.
„Lumânarea Pascală este simbolul Învierii al biruinței vieții asupra morții. Lumânarea arată că noi avem legătură cu Hristos cel Înviat. Plecăm cu lumânarea aprinsă acasă şi ţinem această lumânare de la Înviere pentru că este cea care ne-a adus cea mai Sfântă Lumină şi o aprindem în vreme de primejdie”, explică într-un cuvânt de Paști, Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului.
