MADE IN ARGEŞ În avalanşa de produse lactate pline de e-uri şi aditivi, care umplu până la refuz rafturile din supermarketuri, un om de faceri argeşean a avut curajul să-şi rişte banii într-o fermă de vaci, iar laptele obţinut să-l comercializeze fără nicio intervenţie asupra produsului, adică 100% natural. Afacerea fermierului nostru s-a dovedit un pariu câştigat, dovadă că laptele de la ferma „Vlăşcuţa” din Stolnici” este tot mai apreciat de consumatorii din Piteşti, care au înţeles că laptele făcut din praf nu doar că nu are proprietăţi nutritive, dar dăunează şi grav sănătăţii.

Deşi agricultura românească a fost pusă la pământ în primii ani de după Revoluţie, iar patrimoniul de ferme, culturi şi irigaţii a fost transformat în ruine, ea reprezintă însă o adevărată mină de aur. Cei ce au pariat în urmă cu câţiva ani pe acest domeniu, în ciuda celor care nu le dădeau nicio şansă şi îi considerau perdanţi din start, sunt cei care azi pot fi trecuţi la categoria fermieri de succes. Ei s-au încăpăţânat să îşi vadă de drum şi să îşi pună în practică ideile, au reclădit inteligent pe vechile ruine, s-au adaptat la vremurile de azi şi s-au dovedit, în final, câştigători. Astfel de exemple sunt multe şi în Argeş şi vi le vom prezenta într-un serial pe care îl deschidem azi, cu ferma „Vlăşcuţa” de la Stolnici, investiţia omului de afaceri Bobi Marinescu.

„Ideea mi-a venit uitându-mă la televizor!”

La 40 de kilometri de Piteşti, în comuna Stolnici, pe locul ruinelor fostului complex de taurine din epoca Ceauşescu, omul de afaceri Bobi Marinescu construieşte, de patru ani, una dintre cele mai moderne ferme de creştere a vacilor de lapte şi carne din ţară. Surprinzător, ideea i-a venit în urma unui reportaj difuzat de TVR: „Era prin 2008, când, de la o emisiune despre agricultură, am aflat că 95% din carnea de vită pe care românii o consumă vine din import. Atunci mi-a încolţit în minte ideea să investesc în acest domeniu, deşi, sincer să fiu, nu aveam nici cele mai elementare cunoştinţe despre creşterea vacilor. În vara lui 2009, am mers în Franţa, de unde am cumpărat un lot de 70 de vaci din rasa Charolaise, rasa de carne numărul unu în Europa. Un sigur exemplar a costat în jur de 2.000 de euro”, spune fermierul. În numai doi ani însă, ferma ridicată din temelii de Bobi Marinescu a început să producă. Numai că la noi nu există însă nici educaţie, nici cultură în ceea ce priveşte consumul de carne de vită, românii preferând carnea ieftină, ce provine de la vitele reformate, sacrificate din cauza bătrâneţii, aşa încât piaţa de desfacere e destul de restrânsă. În aceste condiţii, Bobi Marinescu a preferat să îşi caute clienţi în alte locuri. Animalele au început să plece la export, în viu, spre ţări precum Italia, Grecia sau Croaţia, iar în prezent ciclul de producţie e deja pe profit.  

Laptele „Vlăşcuţa”, 100% natural

În paralel, omul de afaceri argeşean a dezvoltat şi afacerea cu vaci de lapte Holstein şi pe o piaţă saturată de lapte pasteurizat şi plin de chimicale, laptele crud de la ferma „Vlăşcuţa” şi-a găsit rapid locul meritat, adică primul. Atuul său este faptul că ajunge la consumatori la mai puţin de o oră de când a fost muls, fără niciun fel de adaos. „S-ar putea să pară ciudat ce spun, dar eu nu pot vedea şi gusta laptele aici, la fermă, ci tocmai după ce ajunge de la Stolnici în dozatoarele din Piteşti. Asta deoarece instalaţia automată de muls este una de ultimă generaţie, iar modul de ambalare şi transport este, cel puţin în Argeş, unul care nu a mai fost folosit până acum. Vacile intră în sala de muls, se curăţă ugerele şi se montează instalaţiile automate. Mulgerea durează circa trei-patru minute, iar laptele, după ce trece prin nişte filtre speciale, se depozitează direct într-un tanc de răcire, unde stă la o temperatură de 3 grade Celsius, pentru a fi curăţit de eventualii germeni patogeni. Apoi, tot prin instalaţii speciale, este încărcat în alte tancuri, ce ajung direct în dozatoarele de vânzare din cartierele oraşului Piteşti. Laptele nu intră în contact nici cu aerul, nici cu oamenii, ci numai cu cei care îl consumă. Laptele pe care noi îl comercializăm este întotdeauna lapte crud de vacă, 100% natural, nepasteurizat, neprelucrat şi proaspăt muls”, declară Bobi Marinescu despre drumul laptelui, unde fiecare pahar îţi aduce aminte de gustul copilăriei.

„În agricultură, nu trebuie să te bazezi pe stat şi subvenţii!”

Secretul reuşitei afacerii lui Bobi Marinescu este unul simplu: nu se bazează decât pe el însuşi şi îşi organizează afacerea pe lucruri concrete. „Trăim într-o ţară capitalistă, unde funcţionează regulile economiei de piaţă, şi nu mai trebuie să aruncăm totul în spinarea statului. Fiecare trebuie să se descurce prin forţe proprii şi să nu stea cu mâna întinsă după subvenţiile oferite de Guvern. Dacă reuşim să punem pe picioare o agricultură modernă, cu fermieri puternici, aşa cum se face în toate ţările dezvoltate, România are posibilitatea să producă hrană pentru 80 de milioane de oameni, de trei ori mai mult decât necesarul ţării. În plus, odată dezvoltat acest sector, el va dezvolta alte sectoare ale industriei, pe orizontală. Mă refer, în primul rând, la industria pielăriei, la cea de panificaţie, de prelucrare a cărnii, de maşini şi utilaje agricole, de irigaţii sau construirea de drumuri. Ca să nu mai spun de crearea de noi locuri de muncă”. Perseverând în această idee, a reuşit să dezvolte ferma an de an, investind însă constant şi dezvoltând fiecare latură de producţie în parte. Acum are circa 160 de vaci de carne şi în jur de 150 de lapte. Pentru a se asigura că hrana este una de cea mai bună calitate, Bobi Marinescu şi-a asigurat şi păşunea şi terenul agricol necesar cultivării cerealelor pentru furaje. Iar acum are în plan realizarea unei unităţi de procesare, atât pentru lapte, cât şi pentru carne. „Agricultura e mai profitabilă dacă reuşeşti să închizi cercul: să ai de la terenul pe care cultivi hrana până la posibilitatea de a vinde direct produsele ultimului cumpărător. Atunci poţi avea siguranţa maximă pe afacerea ta!”, spune Bobi Marinescu.

Bobi Marinescu deţine unul dintre cele mai mari fonduri de vânătoare din Argeş

În plus, deşi afacerile în agricultură sunt destul de greu de menţinut la cote înalte, pentru că trebuie să ai, pe lângă voinţă, şi oameni competenţi pe care să te poţi baza, fermierul de la Stolnici intenţionează ca, în curând, să completeze ferma cu o crescătorie de porci din rasa Mangaliţa. Aceasta ar urma să funcţioneze pe lângă complexul de vânătoare pe care îl are deja, tot la Stolnici, în care 250 de hectare sunt alocate mistreţilor, iar alte 450 de hectare vor fi folosite pentru crearea unei rezervaţii de cerbi lopătari şi mufloni, unică nu doar în Argeş, ci şi în România.

Comments

comments

DISTRIBUIȚI