La 26 de ani de la moarte, Arsenie Boca nu este doar Sfântul Ardealului, el a devenit și tricou, și prosop de plajă, și cană de cafea sau orice alt obiect ce poate fi vândut

Sâmbătă, 28 noiembrie 2015, se comemorează 26 de ani de la trecerea în neființă a părintelui Arsenie Boca, unul dintre martirii gulagului comunist.

 

La peste un sfert de veac de la moartea părintelui, zeci de mii de pelerini din România și din străinătate vizitează anual mormântul “Sfântului Ardealului”, la Mănăstirea Prislop.

Dincolo de minunile la care mulți credincioși afirmă că le-au trăit la mormântul lui Arsenie Boca, psihologul Iuliana Fűlaș afirmă că părintele cunoaștea foarte bine psihologia umană, modul de a pătrunde în sufletul omului, iar fenomenul Arsenie Boca este și efectul unei mediatizări excesive.

“Părintele Arsenie Boca a fost un duhovnic cum rar întâlnești, avea capacitatea de a transforma oamenii, de a scoate la lumina ce era mai frumos si bun din ei. Despre minunile de la mormântul părintelui de la Mănăstirea Prislop se știa înainte ca Social Media să apară, însă epoca rețelelor de socializare a dus întreaga mediatizare a lui la nivel absolut”, declară psihologul Iuliana Fűlaș.

Psiholog: “Cozile interminabile de la Mănăstirea Prislop ascund nevoia românului de moralitate, de principii care sa ne ghideze viata și de a aparține unei familii extinse”

Specialistul afirmă că acele cozi interminabile de la Mănăstirea Prislop au o explicație cât se poate de simplă, și anume ascund nevoia românului de divinitate, nevoia acestuia de spiritualitate, care este o nevoie fundamentală pentru orice ființă umană.

“Vorbim de nevoia de transcendere și de sens. Este o nevoie emoțională, iar aceasta apare în urma unui eșec emoțional, a unei traume psihice suferită la un moment dat în viață. Nevoia de spiritualitate este determinată din dorința de satisfacere a unor nevoi ca: nevoia de sens, nevoia de valori absolute (adevăr, dreptate, bine) și nevoia de a ne alina unele frici ca: frica de singuratate și  frica de moarte”, explică psihologul Iuliana Fűlaș.

În același timp, psihologul spune că  atunci când nimic nu ne mai aduce fericire, ne intoarcem către spiritualitate. Tangența la divinitate poate fi: o relație de iubire autentică, care ne va face mai buni, mai nobili, mai spirituali; o relatie profundă cu copilul nostru, cu familia noastră, care ne pot da sentimentul comuniunii, senzația de sens și bogație interioara, continuă specialistul.

“Cozile de la Prislop mai ascund nevoia de moralitate, de principii care să ne ghideze viața, nevoia de a aparține unei familii extinse, nevoia de a delega responsabilitatea fericirii noastre unui lider spiritual – așa cum este Arsenie Boca – sau a divinității. Căutarea spirituală vine de cele mai multe ori în compensare pentru neimplinirea emoțională, care ar trebui să vină de la părinți, partener de viață, familie, copii etc.
Pentru nevoia de împlinire emoțională, oamenii aderă foarte ușor la diverse grupuri ce le împlininesc nevoi adiacente ca: sentimentul iubirii si a acceptării necondiționate, sentimentul unei misiuni speciale, apostolice, senzația deținerii adevărului suprem”, declară psihologul Iuliana Fűlaș.

Fenomenul Arsenie Boca, o sursă uriașă de venit pentru mulți preoți

Întreg fenomenul Arsenie Boca a devenit o sursă incomensurabilă de venit pentru minunile care apar la tot pasul: icoane care lacrimează, chipul Părintelui Arsenie Boca pe copaci, în copaci, pe pereți etc. În același timp, Biserica Ortodoxă Română rămâne rezervată în apariția acestor minuni însă, cu toate acestea, mulți preoți speculează din punct de vedere economic acest fenomen național.

“Interesul financiar a apărut chiar și din partea Bisericii, mai exact a preoților, care organizează pelerinaje cu microbuzul la Prislop. Părintele Arsenie Boca are și conturi pe Facebook, de unde organizează aceste pelerinaje. În spatele acestor conturi, de fapt,  sunt preoți care au propriile lor fundații. Aceste pelerinaje adună sute de mii de oameni, dar și sume uriașe de bani. În același timp, Părintele Arsenie Boca nu este doar Sfântul Ardealului, el a devenit și tricou, și prosop de plajă, și cană de cafea sau orice alt obiect ce poate fi vândut. Arsenie Boca este un fenomen ce oscileaza între credinta și afacere”, declară psihologul Iuliana Fűlaș.

În altă ordine de idei, psihologul compară fenomenul părintelui Arsenie cu fenomenul de la Maglavit din 1935, în care ciobanul Petrache Lupu pretindea că l-a văzut și a vorbit cu Dumnezeu, cu amendamentul că datorită surselor numeroase de informare de căre ne bucurăm în zilele noastre, cel puțin teoretic oamenii sunt mai greu de manipulat.

Psiholog: “A căuta minuni înseamnă o foarte puțină credință”

Specialistul afirmă că mulți oamenilor merg la Prislop, nu doar să se roage, ci să caute minuni, iar acest lucru contrazice ideea de credință. “Când sunt întrebați de ce au venit la mormântul părintelui Arsenie, ei răspund că sunt bolnavi, nefericiți și speră ca Parintele să facă minuni cu ei. A căuta minuni înseamnă o foarte puțină credință. Credincioșii care merg la biserică, care cunosc Evanghelia, predica preoților, nu caută minuni, ci relația cu Dumnezeu. Sufletul se vindecă atunci când rămâne deschis, când iubește în loc să urască, când zambetul câștigă în fața lacrimilor. Ura, invidia, răutatea sunt sentimente care modifică ADN-ul, în timp ce iertarea, iubirea și rugaciunea din inimă deschid spirala ADN-ului”, conchide psihoterapeutul Iuliana Fűlaș.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.