Când eram mai mic şi mă ducea mama pe la schituri şi monastiri auzeam des pomenindu-se cuvântul smerenie. Vai, maica Agnia este smerită! Părintele Iosif este tare smerit! Uite la sora Ecaterina, ce smerit păşeşte! Şi tot aşa. Tot auzind mi-a cam venit acru de atâta smerenie vorbită.

Mărindu-mă puţin, am înţeles în Teologie că: „Hristos Iisus: S-a smerit pe Sine făcându-se ascultător până la moarte – şi încă moarte pe cruce!”

Şi atunci mi-am zis: gata! Am înţeles sensul smereniei şi cine-I smeritul. El, Iisus, doar El a fost smerit pentru totdeauna.

Noi s-o lăsăm mai uşor cu smerenia croită de noi, pentru talia noastră, ca să ne admire lumea.

Noi suntem, sau putem fi, spre exemplu: respectuoşi, plini de bunăcuviinţă, cucernici, evlavioşi şi pioşi.

Acestea-s hainele care ni se potrivesc.

Mersul printre stele – Calinic Arhiepiscopul, Editura Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, Curtea de Argeș, 2013.

Comments

comments

DISTRIBUIȚI