Biserica Ortodoxa sărbătoreşte în fiecare an, în prima vineri după Paşte Izvorul Tămăduirii. Este un praznic închinat Maicii Domnului, menit să arate rolul Fecioarei Maria în lucrarea mântuirii oamenilor. Este ziua închinată Izvorului dătător de viaţă al Preasfintei Născătoare de Dumnezeu.
Tradiții și superstiții
Este ziua în care în biserici, la fântâni sau la izvoare se oficiază slujba de sfinţire a apei sau Agheasma Mică, apă care se va bea dimineaţa, pe nemâncate, pentru întărire trupească şi sufletească.
Gospodinele nu au voie să spele, să calce şi să croiască în Vinerea Luminată. Orice lucru făcut în această zi nu va fi de folos şi nu va fi terminat niciodată.
Conform tradiției, pe vremuri, cine lucra era lovit de o boală din care nu își mai revenea până la moarte. În plus, în trecut nu se țesea nimic deoarece cu pânza țesută în această zi nu se îmbrăcau nici măcar cei morți deoarece nu puteau fi primiți pe cealaltă lume.
La ţară gospodarii aruncă apă sfinţită peste vitele de povară, pentru ca acestea să fie sănătoase şi să lucreze cu spor la lucrările agricole. Pentru a avea un an bogat, oamenii stropesc cu apă sfinţită în ziua praznicului grădinile şi livezile. Astfel se crede că recoltele vor fi ferite de efectele grindinei.
În această zi sfântă, tinerii adolescenți fac legământul juvenil
In aceasta zi sfanta, in unele parti ale tarii, tinerii adolescenti fac legamantul juvenil. Acest legamant se facea, cu sau fara martori, in casa, in gradini sau in jurul unui copac inflorit. Tinerii treceau prin mai multe momente rituale prin care faceau juramantul respectiv: pronuntarea cu voce tare a juramantului, schimbul colacului si al altor obiecte cu valoare simbolica, de obicei o oala sau o strachina din lut, insotite intotdeauna de o lumanare aprinsa, imbratisarea frateasca, ospatarea cu alimente rituale si dansul.
