Ipoteză şocantă! Rachetele antigrindină, cauza ploilor torenţiale din Argeş

Potopul ce s-a abătut marţea trecută asupra întregului judeţ a provocat pagube imense, numărate în trei vieţi omeneşti pierdute, sute de case şi gospodării dărâmate, zeci de poduri şi podeţe luate de viitură, un tren deraiat şi calea ferată Piteşti – Curtea de Argeş, distrusă. Cantitatea precipitaţiilor căzute în numai câteva ore s-a ridicat la o valoare aproape egală cu ceea ce se aduna în trei – patru luni obişnuite. A fost nevoie să intervină armata cu TAB-urile şi chiar cu un elicopter, iar mai multe ambulanţe au fost în pericol. Localităţile în care s-au produs cele mai mari pagube au fost Vedea, Uda, Băbana şi Bascov. Reţelele de electricitate au fost distruse în mai multe locuri, lăsând în beznă mii de locuitori. În peste alte 15 localităţi, casele au fost afectate şi recoltele – compromise total. Şi în Piteşti au fost inundate mai multe obiective, printre care Auchan Găvana şi Jupiter City, dar şi subsolul Centrului de Transfuzie. La Ciomăgeşti, ambulanţa care transporta la spital o gravidă a rămas împotmolită pe un drum distrus de ape, fiind scoasă de acolo cu ajutorul unui tractor. 

 

Pe parcursul mai multor zile, Argeşul s-a aflat sub atenţionări meteo şi hidrologice de Cod Portocaliu şi Roşu

Cantitatea de apă căzută din cer a fost una impresionantă! Neaşteptat de mult, ca niciodată! De ce oare? Din câte se pare, acest lucru nu a fost o chestiune normală şi nici „naturală”, ci rezultatul folosirii excesive a rachetelor antigrindină. Aceasta este varianta lansată de generalul Emil Străinu, doctor în probleme de război geoclimatic şi specialist în ameninţări neconvenţionale şi asimetrice. „Actualul val de inundaţii are cauze determinate de acţiunea nechibzuită a omului, cum ar fi tăierea excesivă a pădurilor, colmatarea albiilor râurilor de munte şi inexistenţa unui plan de deversări controlate în cazuri extreme. A doua cauză majoră o constituie numărul exagerat de mare de lansări de rachete meteorologice antigrindină, efectuate anul acesta în ţara noastră. Un efect secundar al folosirii acestora îl constituie schimbarea gradienţilor dinamici ai atmosferei – umiditate, presiune, temperatură etc. – în zona aeriană de lansare şi în zonele aeriene învecinate, care, de cele mai multe ori, duce la fenomenul de rupere de nori, la căderi mari de apă în perioade extrem de scurte de timp. Anul acesta, s-au făcut sute de astfel de lansări în România, începând cu luna aprilie. În plus, s-au semnalat lansări de rachete antigrindină şi în statele vecine ţării noastre”, a declarat  generalul Emil Străinu. 

Unele surse dau ca sigură folosirea, în ultimele luni, a circa 600 de proiectile antigrindină în zonele din Muntenia şi Buzău şi în jur de 100 în zona Iaşului, precum şi mai multe în Serbia şi zone apropiate României. Teoretic, aceste rachete explodează în nori, nu permit formarea grindinii şi, în acelaşi timp, produc precipitaţii intense în zonele de acţiune. Aşadar, intervenţia umană dezechilibrează clima nu numai pe termen scurt, ci şi pe unul mediu şi lung, cu efecte greu de preconizat.

 

Scenariu cu repetiţie: în 2005, o comisie parlamentară  a constatat că rachete antigrindină au determinat ploile şi inundaţiile din Moldova

Scenariul pare foarte plauzibil, dat fiind faptul că nu e prima dată când se întâmplă un astfel de fenomen în România, iar cauza a fost certificată chiar de o comisie parlamentară care a cercetat, în anul 2005, inundaţiile din Moldova produse după un val de ploi torenţiale. O echipă parlamentară a studiat atunci fenomenul, pornind de la ipoteza unor specialişti în fenomene meteorologice violente atipice, cum că acele inundaţii ar fi fost efectul intervenţiei umane. Se punea problema dacă nu cumva România fusese atacată din exterior cu arme ale războiului geoclimatic. 

„Comisia parlamentară constituită după inundaţiile din anul 2005 a evidenţiat drept una dintre cauze folosirea rachetelor meteorologice antigrindină, a fenomenului ruperilor de nori cu producerea de precipitaţii, cu mari căderi de apă în intervale scurte şi foarte scurte de timp”, a mai explicat generalul Străinu. Altfel spus, faptul că omul a început să se joace cu natura a provocat efecte ulterioare nedorite, în zone care nu fuseseră luate în calcul. Deci, joaca de-a Dumnezeu produce efecte nedorite.