Institutul Naţional de Statistică: Femeile în România: mai multe, mai longevive, deştepte şi educate

709 views

8 martie, „Ziua Internatională a Femeii” reprezintă o recunoaştere, nu numai simbolică, a locului pe care femeia îl ocupă în societatea contemporană, ci şi a  rolului, din ce în ce mai important, jucat în istoria şi devenirea lumii.

Cu prilejul sărbătoririi acestei zile, Institutul Naţional de Statistică pune la dispoziţia
mass-media o selecţie de date şi informaţii statistice şi urează tuturor femeilor din
România “La mulţi ani”!

・Din cele 19.760,3 mii persoane care la 1 ianuarie 2016 aveau reşedinţa  obişnuită pe teritoriul României pentru cel puţin 12 luni, 10.110,5 mii erau femei, reprezentând 51,2% din totalul populaţiei rezidente.
・ În mediul urban, ponderea femeilor din ţara noastră este mai pronunţată
decât în cel rural; 5.557,4 mii locuiesc la oraş, reprezentând 52,3% din
totalul populaţiei urbane. În mediul rural, ponderea populaţiei feminine este de 49,9%.

・Populaţia feminină este mai “îmbătrânită” decât cea masculină cu 3,2 ani: vârsta medie naţională – 41,5 ani, vârsta medie feminină – 43,1 ani, vârsta medie masculină – 39,9 ani.
Populaţia feminină a avut o pondere mai mare decât populaţia masculin  în 40 de judeţe, excepţie făcând judeţele Vaslui şi Tulcea.

・Cea mai mare pondere a femeilor vârstnice (de 65 ani şi peste) a fost înregistrată în judeţele Teleorman, Vâlcea şi Giurgiu, iar cea mai scăzută în Ilfov şi Timiş.

・Cele mai multe femei vârstnice trăiesc în mediul rural (52,5 % din totalul femeilor de 65 ani şi peste).
・ Contingentul fertil (numărul femeilor cu vârsta cuprinsă între 15 ani şi 49 ani) numără 4.628.478 persoane, potenţialele mame reprezentând astfel  23,4% din totalul populaţiei rezidente la 1 ianuarie 2016, adică aproape  jumătate din totalul populaţiei feminine (45,8%).
・ În populaţia rezidentă feminină, cele mai mari rate de fertilitate (născuţi-vii la 1000 femei de vârstă fertilă 15-49 ani) s-au înregistrat în judeţele  Vaslui (58,6‰), Suceava (53,8‰) şi Bistriţa-Năsăud (53,6‰), iar cele mai  scăzute în Gorj (32,1‰) şi Olt (34,9‰). Fertilitatea feminină la nivel de  ţară a fost de 42,4 copii născuţi-vii la 1000 de femei de vârstă fertilă 15-49 ani.

・În anul 2015 numărul de născuţi-vii (cu reşedinţa obişnuită în România) a
fost de 197.491 copii, rezultând o rată a natalităţii de 10,0 născuţi-vii la  1000 de locuitori.
Tendinţa din anii anteriori s-a păstrat şi în 2015, născându-se mai mulţi  băieţi decât fete, cu un raport de masculinitate de 106 băieţi la 100 fete.
・ În anul 2015, faţă de anul 2014, rata natalităţii a înregistrat o evoluţie  pozitivă, atât în mediul urban cât şi în mediul rural. Astfel, în anul 2015  rata natalităţii a crescut în mediul urban de la 9,8‰ în anul 2014, la  10,2‰, iar în mediul rural de la 9,5‰ în anul 2014, la 9,7‰. În anul 2015,  rata de natalitate din mediul rural a fost inferioară celei din mediul urban, la fel ca în 2014.
・ În anul 2015 vârsta medie a mamei la naştere (28,3 ani) şi la prima  naştere (26,9 ani) a fost în uşoară creştere faţă de anul precedent  (28,2 ani şi respectiv 26,8 ani), menţinându-se tendinţa de amânare a  naşterii.
・Femeile din mediul rural au continuat să nască la o vârstă mai tânără  (26,8 ani) comparativ cu cele din urban (29,5 ani). Decalajul între urban şi  rural se menţine şi în cazul vârstei mamelor care sunt la prima naştere  (28,5 ani în urban şi 24,5 ani în rural). Valorile extreme pentru vârsta  medie la prima naştere se situează între 24,4 ani în judeţul Călăraşi şi  30,1 ani în Municipiul Bucureşti. Cea mai ridicată vârstă medie la toate  naşterile s-a înregistrat în Municipiul Bucureşti (31,0 ani), iar cea mai  scăzută în judeţele Călăraşi şi Giurgiu (26,4 ani).
・Comportamentul reproductiv al femeilor diferă în raport cu statutul lor  ocupaţional. Deşi ponderea copiilor născuţi de către mame casnice  (38,7%) se situează la un nivel destul de ridicat, se constată o scădere  comparativ cu anii anteriori (41,8% în anul 2014). Un procent de 48,5%  născuţi-vii au avut mame salariate. În anul 2015, în mediul rural, 56,4%  din numărul născuţilor-vii au avut mame casnice, iar în mediul urban 24,3% din numărul născuţilor-vii au avut mame casnice.

・În anul 2015 continuă tendinţa de creştere a ponderii născuţilor-vii de către  femeile cu nivel superior de educaţie, cel puţin studii universitare (28,1%),  cât şi ponderea născuţilor-vii de către mamele cu nivel de educaţie mediu,  profesional, liceal şi postliceal (36,7%).
・Speranţa de viaţă la naştere a femeilor, în anul 2015, a fost de 78,90 ani  (79,68 ani în urban şi 77,92 ani în rural)

・În anul 2015, rata nupţialităţii1 a fost de 5,6 căsătorii la 1000 locuitori. Din  totalul de 125454 căsătorii2, cele mai multe s-au oficiat în luna august  (22902 căsătorii), iar cele mai puţine în luna martie (4208 căsătorii),  păstrându-se ciclul tradiţional. România se situează printre ţările cu o  nupţialitate mai ridicată decât media europeană, dacă avem în vedere că  rata nupţialităţii în UE-28 a fost în anul 2011 (ultimul an pentru care este  calculat indicatorul la nivel european) de 4,2‰.
・ Vârsta medie la căsătorie cunoaşte o tendinţă de creştere, ajungând în  2015 la 29,1 ani la femei şi 32,5 ani la bărbaţi. Vârsta medie la prima  căsătorie a crescut, de asemenea, în anul 2015, confirmând astfel tendinţa de amânare a încheierii primei căsătorii. Vârsta medie la prima  căsătorie a fost de 27,4 ani la femei şi 30,6 ani la bărbaţi.

・ În anul 2015, s-au înregistrat 31527 divorţuri, cu o rată a divorţialităţii de 1,42 divorţuri la 1000 locuitori. Totuşi, nivelul divorţialităţii se menţine relativ scăzut comparativ cu alte ţări europene, confirmând caracterul de stabilitate al familiei în societatea românească, dacă avem în vedere că rata divorţialităţii în UE-28 a fost în anul 2011 (ultimul an pentru care este  calculat indicatorul la nivel european) de 2,0‰. Ponderea primului divorţ a fost de 93,9% atât femei cât şi pentru bărbaţi. Din repartizarea pe grupe de vârstă şi sexe a persoanelor care au divorţat se poate observa că femeile din grupa 35-39 ani au avut cea mai mare pondere (19,9%) din numărul femeilor care au optat pentru această soluţie. Vârsta medie la divorţ a fost de 37,8 ani pentru femei si 41,4 ani pentru bărbaţi.
・ În ceea ce priveşte participarea populaţiei la activitatea economică, cele mai recente date, respectiv cele aferente trimestrului III 2016, relevă faptul că populaţia ocupată era de 8625 mii persoane; dintre acestea, femeile reprezentau 43,0%.
・ Din analiza structurii populaţiei feminine ocupate pe grupe de ocupaţii reiese că:
–  1,7% au fost cuprinse în grupa membrilor corpului legislativ ai  executivului, a înalţilor conducători ai administraţiei publice,  conducătorilor şi funcţionarilor superiori;
– 19,8% au lucrat ca specialişti în diverse domenii de activitate;
– 7,4% erau tehnicieni sau alţi specialişti în domeniul tehnic;
– 6,6% au avut statutul de funcţionari administrativi;
– 20,8% au fost angajate ca lucrători în domeniul serviciilor;
– 21,2% şi-au desfăşurat activitatea ca lucrători calificaţi în agricultură,
silvicultură şi pescuit;
– 7,8% au lucrat în grupa muncitorilor calificaţi şi asimilaţi;
– 14,7% au fost cuprinse în alte categorii de ocupaţii.

・În privinţa gradului de instruire, din totalul persoanelor ocupate de sex
feminin, 23,9% erau absolvente ale învăţământului superior, 4,2% ale
învăţământului postliceal şi de maiştri, 39,9% au absolvit liceul, iar 11,8%
şcoli profesionale şi de ucenici.

Comments

comments

DISTRIBUIȚI